Cum s-au construit tuneluri-record în ţara noastră: Capra-Bâlea, cel mai lung tunel rutier, şi Teliu-Braşov, cel mai lung tunel feroviar

Cum s-au construit tuneluri-record în ţara
noastră: Capra-Bâlea, cel mai lung tunel rutier, şi Teliu-Braşov, cel mai lung
tunel feroviar

Din păcate, amenajarea de tuneluri rutiere sau feroviare nu este luată în seamă serios de autorităţi

România „se laudă“ cu aproape doi kilometri de tuneluri rutiere. Ungaria, ţară predominant de câmpie, are de două ori mai mulţi kilometri de tuneluri rutiere. Norvegia, cu un relief mult mai muntos ca al nostru, este campioană la tuneluri rutiere, aici fiind două dintre cele mai lungi zece tuneluri rutiere din lume, lungimea cumulată a acestora fiind de circa 36 kilometri. Mai nou, Bulgaria „ameninţă“ că va amenaja cel mai lung tunel din lume.

Ştiri pe aceeaşi temă

România are în prezent zece tuneluri rutiere, a căror lungime cumulată este de numai aproximativ doi kilometri, deşi este o ţară traversată de munţi ce justifică pe deplin existenţa unor asemenea lucrări. Tunelurile rutiere din ţara noastră sunt foarte scurte, fapt suplimentar ce se plasează printre ultimii din lume la acest capitol. Practic, dacă este să facem excepţie de faptul că au apărut automobilele, se poate spune că românii circulă aproape ca în Evul Mediu - pe drumuri ce traversează doar la suprafaţă formele de relief ale ţării.

În ultimii 25 de ani, în România au fost construite doar două tunele rutiere: unul pe Cheile Bicazului (la Lacul Roşu, pe D.N. 12C Gheorgheni - Bicaz), cu o lungime de 150 de metri, şi, din decembrie 2013, un tunel de 340 de metri amplasat pe autostrada Sibiu-Orăştie, primul tunel de autostradă din ţară la acest moment. În rest, doar planuri pe hârtie. La polul opus, Ungaria, ţară predominant de câmpie, are de două ori mai mulţi kilometri de tuneluri rutiere. Mai nou, bulgarii se laudă că vor avea cel mai lung tunel de autostradă din lume.

Astfel, potrivit presei bulgare, autostrada Struma (A3), care va avea în total 150 de kilometric, va deţine cel mai lung tunel rutier din lume de 15 kilometri. Lucrarea este printre proiectele majore de infrastructură rutieră şi e considerat prioritar de oficialii bulgari, aceasta urmând să fie făcută cu fonduri europene în perioada 2014-2020. Autostrada Struma va lega Sofia, capitala Bulgariei, de graniţa cu Grecia. Norvegienii sunt de departe cei mai performanţi la acest capitol, cel mai lung tunel rutier din lume fiind construit 7aici - la Laerdal, şi se întinde pe o distanţă de 24,5 kilometri, de peste 30 de ori mai mare decât lungimea tunelului. Tunelul de la Laerdal a costat 114 milioane de dolari (105 milioane de euro, n.r.). De altfel, în Norvegia se află două dintre cele mai lungi zece tuneluri rutiere din lume, lungimea cumulată a acestora fiind de circa 35,9 kilometri.

Cum spuneam, ţara noastră nu prea are cu ce se mândri la capitolul infrastructură rutieră subterană. Cea mai recentă realizare pe acest sector este inaugurarea din decembrie 2013 a Lotului IV din autostrada Sibiu-Orăştie, cu are o lungime de 16,6 kilometri, ce pleacă de la Sălişte - la capătul centurii ocolitoare a municipiului Sibiu. Tronsonul, realizat de asocierea firmelor Astaldi SpA - Euro Construct Trading 98 SRL - Astalrom SA, a avut la bază un contract de 530,7 milioane lei fără TVA.

Lucrarea cuprinde: două noduri rutiere, două viaducte de 925 de metri, două poduri de 42 de metri, patru pasaje peste autostradă de 26 de metri, două pasaje peste calea ferată de 40 de metri şi mult-visatul prim tunel de autostradă din România, lung de 340 de metri. Faptul că galeria tunelului de 340 metri lungime a putut fi realizată într-un an demonstrează încă o dată că se pot face uşor asemenea lucrări şi în ţara noastră, ceea ce lipseşte fiind interesul şi determinarea autorităţilor centrale. Lucrările la autostrada Sibiu-Orăştie au debutat în octombrie 2011, în prezenţa premierului de atunci Emil Boc şi a fostului ministru al Transporturilor, Anca Boagiu. Proiectul a fost finanţat de Uniunea Europeană, prin Fondul de Coeziune, în procent de 85 %, şi, respectiv, de Guvern - 15%. Celelalte trei loturi ale autostrăzii menţionate (I, II şi IV) au lungimi de 24,1 kilometri; 19,7 kilometri şi, respectiv, 16,6 km).

Transfăgărăşanul deţine cel mai lung tunel rutier din ţară

Cel mai lung tunel rutier din ţară continuă să rămână Capra-Bâlea de pe Transfăgărăşan (cunoscut şi sub numele de “Pasul Bâlea”). Decizia de a săpa un tunel a apărut la puţin timp de la demararea lucrărilor la ruta printre munţii Făgăraşului, respectiv traversarea muntelui Paltinul.

Tunelul se întinde pe o distanţă de 884 de metri şi a fost construit în 1972, potrivit CNADNR. Pentru realizarea sa au fost săpaţi peste 41.000 de metri cubi de piatră, folosindu-se 20 de tone de dinamită, 3.500 de tome de ciment, 90 de tone de oţel-beton, 4.100 de metri de ţeavă, 24.000 de ancore, 130 de tone de plase sudate, 14.000 de metri pătraţi de cofraje, 1.800 de metri de tuburi de beton, 4.100 de metri de ţeavă, 50 de tone de confecţii metalice, 7.000 de metri cubi de nisip, 6.000 de metri cubi de pietriş, 3.000 de tone de cribluri, potrivit transfagarasan.eu. Tunelul de la Bâlea are o singură bandă de circulaţie, cu lăţimea de şase metri, şi un trotuar de un metru lăţime. În prezent, cea mai mare parte a tunelului este necăptuşită, însă reabilitarea sa nu este o urgenţă, având în vedere că traficul pe Transfăgărăşan este deschis doar patru luni pe an, între 1 iulie şi 1 noiembrie.

Transfăgărăşanul, una dintre cele mai importante atracţii turistice din ţară, cuprinde în total cinci din cele nouă tuneluri rutiere existente în România, având o lungime de circa 1,2 kilometri.

Tunelul Capra–Bâlea Lac este un tunel montan situat pe DN 7-C (Transfăgărăşan), la cota de maximă altitudine a acestuia. Tunelul, care se află la distanţa 116 km+300 metri de la originea argeşeană a DN 7C, străbate creasta Făgăraşului între vârfurile Paltinul (2.398 metri) şi Iezerul Caprei (2.417 metri) pe sub muntele Paltinul, între cotele 2.025 şi 2.042 metri. Este cel mai lung tunel prin cei 887 metri ai săi şi, de asemenea, este lucrarea de artă rutieră situată la cea mai mare altitudine din România. Galeria sa are o înălţime de 4,4 metri. În interior se află un trotuar cu o lăţime de 1 metru, alături de o bandă de circulaţie cu lăţimea de 6 metri şi câteva refugii. Aerisirea se face natural prin intermediul curenţilor de aer. Are la intrări porţi metalice ce se închid iarna, dotate cu uşi pentru accesul pietonal.

Actual tunelul este din nou iluminat electric din 2011 după ce, ani buni, nu a mai beneficiat de aşa ceva. Construcţia sa a început în 1972, străpungerea muntelui fiind realizată în toamna anului 1973, pentru ca inaugurarea să aibă loc în 1974 – când a fost şi iluminat artificial, facilitate care, ulterior, a lipsit pentru mulţi ani. Construirea a fost încredinţată Trustului de Construcţii Hidroenergetice Bucureşti, la lucrări participând aproximativ 120 de lucrători, dintre care 60-70 angajaţi civili din partea trustului şi restul – militari genişti. Sediul coloniei de lucru a fost stabilit în Căldarea Mioarelor. Transfăgărăşanul a fost construit între anii 1970 – 1974, la iniţiativa lui Nicolae Ceauşescu.

Pe ruta Transfăgărăşan mai sunt alte patru tuneluri, după cum urmează: la km. 57+465 metri - un tunel lung de 15,95 metri şi o lăţimea de 6 metri; la km. 57+600 metri - un tunel lun de 51,47  metri şi lat de 6,20 metri; la km. 60+700 metri, un tunel lung de 117,10 metri şi lat de 6 metri; la km. 61+400 metri, un tunel cu lungimea 97,89 metri şi lăţimea de 7,10 metri, toate fiind  construite în anul 1962.

Cel mai lung tunel feroviar din România, la Teliu-Braşov

Imediat după primul război mondial, guvernul postbelic a avut ca prioritate dezvoltarea de noi rute care să lege zonele ţării. Unul dintre cele mai îndrăzneţe proiecte viza construcţia unei căi ferate care să lege Braşovul, de Dobrogea - prin pasul Buzăului, tăind munţii printr-o reţea de tuneluri. Trei dintre acestea au fost construite chiar la Teliu, în judeţul Braşov. Lucrările au început în anul 1924 şi au durat aproape cinci ani, dar rezultatul a fost uimitor deoarece unul dintre tuneluri avea să rămână până în ziua de astăzi cel mai lung din ţară. În plus, calea ferată era prevăzută a fi dublă şi electrificată - soluţie revoluţionară în epocă.

Tunelul Teliu de pe calea ferată Hărman - Întorsura Buzăului este cel mai lung tunel de cale ferată din România, fiind situat pe raza comunei Teliu, judeţul Braşov. Are o lungime de 4.369,5 metri şi este prevăzut pentru cale dublă, electrificată. La ieşirea din tunel se intră în staţia Întorsursa Buzăului, capăt de linie pentru calea ferată de 37 km. Tunelul poartă numele pârâului Teliu, pe valea căruia trece linia ferată. Acesta trebuia să lege comuna braşoveană Teliu, de Întorsura Buzăului.

Cum a apărut tunelul?... Un proiect mai vechi urmărea realizarea unei căi ferate care să asigure legătura Braşovului cu Buzăul, traversând Carpaţii. Înainte însă de a se fi născut ideea traversării Carpaţilor prin Pasul Predeal, pe la 1862, Gheorghe Bariţiu sugera, într-un memorial, o traversare prin Pasul Buzău pentru a se ajunge, apoi, direct la Dunăre.

Din păcate, ideea nu a fost dusă la capăt, deşi interesele economico-comerciale ar fi susţinut-o. Pe partea moldoveană se realizase încă de la 1909 o cale ferată între Buzău şi Nehoiaş, dar dinspre Braşov spre Nehoiaş abia în 1922 a fost realizat un studiu care a determinat oficialităţile să declare această legătură feroviară “de utilitate publică” şi să-i aloce un credit pentru realizare. Au trebuit să treacă însă încă opt ani pentru ca “drumul de fier” să prindă contur şi să ajungă la Întorsura Buzăului, loc unde, din păcate, s-a şi oprit. Traversarea efectivă a Carpaţilor nu s-a mai realizat niciodată, dar respectiva cale ferată, în afară de faptul că a ajutat vital la dezvoltarea zonei de dincolo de Hărman, s-a înscris printre cele mai pitoreşti de pe reţeaua CFR.

Electrocutat în ziua inaugurării

La vremea lucrărilor, oamenii din Teliu au trăit o vreme în bunăstare fiindcă nemţii angajaseră peste 10.000 de muncitori, inclusiv specialişti străini bine plătiţi. Chiar dacă lucrările avansau într-un ritm destul de încet, autorităţile priveau triumfalist ce se întâmpla: de multe ori se organizau chefuieli oficiale cu notabilităţi de la Bucureşti şi invitaţi străini. S-a păstrat, de exemplu, un meniu de la 26 octombrie 1926, când s-a băut în cinstea străpungerii muntelui. Notabilităţile din Capitală şi politicienii, precum şi şefii proiectului, se cinsteau des cu caviar şi nisetru aduse de la “Capşa”, beau şampanie franţuzească, vinuri vechi de Obobeşti şi coniac fin.

Din păcate, proiectul a luat cu sine şi vieţi umane. La sfârşitul anului 1928, când tunelul era aproape gata, s-a hotărât ca marea inaugurare să aibă loc un an mai târziu printr-o mare serbare cu sute de invitaţi. Se construise la capătul tunelului o scenă de pe care şeful de şantier din partea română, inginerul Ion Cotinţa, după discursuri, jocuri populare, tăieri de pamblici şi alte festivisme, urma să conecteze tunelul la reţeaua electrică. Îmbrăcat la ţol festiv, zâmbitor, Cotinţa s-ar fi cocoţat pe scenă şi ar fi luat două fire în mână, moment în care s-a electrocutat. Familia l-a înmormântat chiar la Teliu, într-un cavou extrem de ciudat, copiat după intrarea în tunel. Dde atunci, cei mai superstiţioşi dintre localnici încă mai cred că în tunel a rămas fantoma inginerului, dar cei mai optimişti văd alte lucruri în tunel. Astfel, cel mai lung tunel din România nu se laudă numai cu o poveste plină de mister sau cu faptul că leagă două judeţe distincte, dar, mai mult decât atât, se spune că aici - în oricare parte a tunelului te-ai afla, poţi vedea la propriu luminiţa de la capătul tunelului.

Tunelul de la Teliu, construit între 15 iulie 1924 - 30 septembrie 1928, a rămas până în prezent cea mai amplă lucrare de acest tip din ţara noastră. El a fost săpat manual de către lucrătorii angajaţi de antrepriza germană Julius Berger Tiefbau A.G. - Berlin. Costurile bugetare au fost imense. Fiind realizată cu o serie de soluţii tehnice vizionare aflate cu mult înaintea perioadei istorice în care se găsea Romania acelor ani (gabarit pentru linie dublă, electrificată), monumentala lucrare este foarte puţin utilizată, fiind străbătută, zilnic, de doar câteva trenuri, respectiv de automotoarele ce asigură cursele de călători între Braşov şi Întorsura Buzăului, loc unde îndrăzneaţa idee a unei noi căi ferate transcarpatice s-a oprit definitiv.

Predeal va avea cel mai lung tunel rutier din ţară: 3,7 km.

Promisiunile de pe hârtie ale actualilor guvernanţi arată că staţiunea Predeal va avea cel mai lung tunel rutier din România. Autostrada Comarnic-Braşov, planificată a avea o lungime de 60 kilometri, este unul dintre cele mai aşteptate proiecte a fi realizate la noi în ţară. Pe lungimea autostrăzii vor fi amenajate 19 viaducte în lungime totală de 2,964 km, 15 poduri în lungime totală de 0,135 km şi aproximativ 20 km de tuneluri - câte 9,77 km de tunel pe fiecare parte, după cum urmează: 2,9 km la Sinaia, 3,11 km la Buşteni şi 3,7 km la Predeal. Termenul pentru semnarea contractului de execuţie în concesiune nu a fost semnat nici la ora actuală, autorităţile centrale amânând de mai multe ori acest lucru din varii motive.

Din cei 60 kilometri de autostradă, aproximativ 40 km - partea fără tuneluri - au un cost total de 1.070 milioane de euro, iar cei aproximativ 20 km de tuneluri (9,77 km/fiecare) au un cost total de 396,368 milioane de euro. Costul pentru fiecare kilometru de tunel este de 20 milioane de euro (fără TVA), o valoare enormă dacă este să ne gândim că, de exemplu, în Albania, urmează a fi construită o autostradă în lungime de 272 kilometri, dintre care 61 kilometri vor fi în zonă montană, preţul lucrării fiind de 2 miliarde euro. Constructori: Bechtel şi ENKA.

Mai puteţi citi:

Poveştile pământului ars. Ultimii meşteri olari care ţin în viaţă ceramica de Oboga şi cultura Vădastra

Ce ierni grele au marcat judeţul Olt. „Atunci au murit mulţi oameni, dar nu se ştie nici azi de ei”

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: