Cum au dispărut taberele şcolare din judeţul Olt. Director DJTS: „Soluţia este cedarea către consiliile locale, că ei ştiu mai bine ce au de făcut cu ele“

Cum au dispărut taberele şcolare din judeţul Olt. Director DJTS: „Soluţia este cedarea către consiliile locale, că ei ştiu mai bine ce au de făcut cu ele“

Ruinele de la Vitomireşti nu mai trezesc interesul nimănui FOTO: Cătălin Fircoiu

Judeţul Olt, fără potenţial turistic deosebit, a avut în comunism, şi încă un deceniu după, trei tabere şcolare care vara găzduiau sute de elevi. Una a fost cedată Episcopiei Râmnicului, celelalte două sunt în administrarea Direcţiei de Tineret şi Sport.

Ştiri pe aceeaşi temă

„La revedere, tabără dragă!“ trebuie să se fi auzit de mii de ori, în anii de glorie ai comunismului, şi în taberele din judeţul Olt. Nu multe, dar îndrăgite de elevi, care aici veneau în cantonamente, aici desfăşurau fazele judeţene ale diverselor întreceri, aici petreceau o săptămână din vacanţa mare elevi din alte judeţe, chiar dacă nu găseau mare, nu găseau munte.

Vitomireşti, cea mai mare dintre ele, Moşteni şi Mâineşti sunt cele trei tabere care nu mai funcţionează de mai bine de zece ani. De fapt, doar teoretic mai există, pentru că în teren, la Vitomireşti şi Moşteni, mai sunt ruinele şi o nepăsare crasă, tabăra Mâineşti fiind cedată încă din anul 2000 mânăstirii din imediata vecinătate.

„Sunt în degradare, nu în conservare“

Tabăra Vitomireşti, la care ajungi, în nordul judeţul Olt, traversând dealurile de o frumuseţe feerică, avea cândva 34 de căsuţe, pavilion central, bucătărie, chiar şi bazin de înot în centrul complexului cu o suprafaţă generoasă de teren, licurici care luminau pădurea în serile de vară, tufe de sunătoare cum mai vezi prin cataloagele cu produse naturiste, glasuri de copii, acorduri de chitară... Lucrurile au început să se înrăutăţească accelerat după 1990. N-au mai fost bani nici de reparaţii, nicidecum de investiţii, iar spre 2000, Direcţia de Sănătate Publică a suspendat autorizaţia sanitară de funcţionare, principala deficienţă fiind lipsa sursei de apă potabilă. În 2003 se fora un puţ, însă perioada de „conservare“ îşi pusese amprenta. Aici au mai fost aduşi doar copiii şi tinerii din centrele de plasament, deveniţi, după ’90, clienţi fideli, şi, după 2000, nu mai multe două-trei veri, copiii din familiile sărace, beneficiari de tabere sociale.


Pictorii care au petrecut la Moşteni zile de poveste astăzi s-au reorientat. Aici sunt participanţii la tabăra de pictură din 2001 FOTO: Valeru Ciurea

Moşteniul, cândva cartierul general al coloniei de muncitori de la TCH (pe-atunci existau aici grădiniţă, şcoală, club, complex comercial), a mai supravieţuit alte câteva veri, până când nici pentru taberele de creaţie ale pictorilor n-a mai fost interes. Aproape suspendată pe malul Oltului, oferind o privelişte extraordinară şi idei de a fi exploatată (se dorea, la un moment dat, organizarea de tabere de înot), după 1990 a mai servit pentru cantonamente ale echipelor de handbal şi fotbal. Cu aproape 50 de locuri de cazare în pavilionul cehtral şi o sală destul de mare de mese, a servit, de atâtea ori, ca loc ferit de ochii curioşilor, pentru chefurilor şefilor de tot felul.

S-au făcut aici nunţi, s-au făcut botezuri, până când totul s-a degradat în asemenea grad încât cei care o aveau în administrare (ba Direcţia de Tineret şi Sport, când cele două ramuri erau unite, ba Direcţia de Tabere şi Tineret, când s-au despărţit), neavând fonduri pentru reparaţii, au abandonat-o pur şi simplu. Postul cu jumătate de normă de administrator s-a desfiinţat, grija cea mare fiind „cui le dăm“.
Astăzi, când taberele au revenit în structura DJTS, nu mai e nimic de administrat. „Sunt în degradare, nu în conservare“, spune directorul instituţiei, Ion Maican.

Consiliile locale le-ar vrea, dar nu să le păstreze destinaţia

În 2011, după ce, probabil, în toată ţara se constată că Ministerul Tineretului şi Sportului nu mai este de multă vreme un bun administrator, DJTS Olt anunţă că este dispusă să le predea consiliilor locale. Chiar se semnează un protocol cu Primăria Vitomireşti, îşi aminteşte fostul director al DJTS Olt, Silvian Dan, primarul localităţii anunţă la rândul său că va face acolo investiţii, doar că tabăra n-a mai apărut ulterior în nicio hotărâre de Guvern, ca fiind cedată administraţiei locale, cum, de altfel, s-a întâmplat cu destul de multe în ţară. Cei care le preluau se angajau, totodată, să le păstreze destinaţia, punându-le pe picioare în cel mult doi ani.


Câţiva ani după intrarea „în conservare“ căsuţele de la Vitomireşti încă mai puteau fi reparate

La Vitomireşti şi astăzi lucrurile sunt relativ simple. „Noi suntem administratorii taberei, ei sunt proprietari pe teren. Chiar mă sună într-o zi secretarul de la primărie şi-mi spune să ne ducem să ne luăm căsuţele, că pământul e al lor. Dar nu e atât de simplu, deşi cea mai bună soluţie asta ar fi, să le cedeze consiliilor locale, acolo ştiu cel mai bine ce au de făcut cu ele“, mai spune directorul DJTS Olt, Ion Maican.

Doar că la Moşteni încurcătura e cât casa. Chiar şi actualul administrator, DJTS Olt, are la bază un protocol simplu de predare-primire între minister şi societatea care a cedat, în comunism, construcţiile realizate, nu însă şi documente de proprietate, pe baza cărora să se poată înregistra din punct de vedere cadastral. Iar fără cadastru, astăzi, nu poate fi preluat nimic.  

„Am putea face acolo ceva pe asistenţă socială, tabere nu, în niciun caz“

Altfel, terenul taberei (care în unele documente apare ca fiind de 1,8 hectare, în altele de 3 hectare) este deosebit de râvnit. Chiar pe malul Oltului, în ultimii 15 ani Primăria Teslui a concesionat terenuri pentru case de vacanţă, oameni de afaceri şi magistraţi trăind în bună vecinătate şi pescuind în Olt de pe pontonul propriu.

Că n-ar mai putea revigora aici activitatea de tineret o spune clar şi actualul primar al localităţii Teslui, pe raza căreia se află tabăra. „Să facem ceva pe asistenţă socială aici, un cămin de bătrâni, aşa ceva, tabere în niciun caz, pentru că nu văd ce le oferi acestor tineri, ca şi activităţi şi circuit în zonă“, spune primarul Mihăiţă Lăzărescu.

Că nu au găsit calea legală, sau că, pur şi simplu, autorităţile nu se grăbesc să intervină până când nu se pune totul la pământ, putând să exploateze ulterior terenul, e greu de spus, cert fiind un lucru: la nivelul întregii ţării mai funcţionează mai puţin de 70 de tabere şcolare (din câteva sute) în circuitul unuia dintre cele mai sărace ministere, ca buget, în situaţia judeţului Olt, posesor de ruine, fiind şi altele.

CITIŢI ŞI: Tabăra Vitomireşti a fost preluată de către primărie. După nouă ani de părăsire, se încearcă salvarea destinaţiei turistice

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările