Splendoarea turismului „pe hârtie”. O administraţie judeţeană visează la teleschi vara şi drum prin pădure, dar şoselele-s pline de gropi VIDEO

Splendoarea turismului „pe hârtie”. O administraţie judeţeană visează la teleschi vara şi drum prin pădure, dar şoselele-s pline de gropi VIDEO

Domeniul schiabil Transalpina - Voineasa de la Vidra din judeţul Vâlcea Foto Adevărul

În Vâlcea se doreşte ca un domeniu schiabil să funcţioneze şi vara, cu „telegondole şi teleschi”, dar şi pârtii pentru sezonul estival.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pe reţelele de socializare a fost postată zilele trecute o filmare realizată pe pârtiile Domeniului Schiabil Transalpina – Voineasa, „unul dintre cele mai moderne din Europa”, potrivit autorităţilor vâlcene. 
 
Clipul reprezintă o producţie proprie a Consiliului Judeţean (CJ) Vâlcea, despre o vizită a şefului administraţiei judeţene, Constantin Rădulescu pe pârtiile de lângă Lacul Vidra. Cu această ocazie, preşedintele CJ a dezvăluit planurile de viitor ca turismul în zonă să se desfăşoare pe toată durata anului şi i-a invitat pe români să-şi petreacă Sărbătorile pascale la munte. 
 
Două dintre proiectele, discutate cu administratorii pârtiilor, ce urmează a fi puse în aplicare în vara acestui an, par la prima vedere cel puţin hilare: „Administratorii fac demersuri pentru ca telegondolele şi teleschiul să funcţioneze şi vara, pentru cei care vor să admire frumuseţile locului, de pe creasta munţilor”, se specifică în textul care însoţeşte filmarea. 
 
„Sunt preşedintele Consiliului Judeţean şi mă interesează ca aceştia (administratorii - n.r.) să beneficieze de tot sprijinul legal de care au nevoie... Am discutat cu domnul primar despre necesitatea amenajării unui drum care ar ajuta enorm la dezvoltarea domeniului schiabil”, a declarat printre altele preşedintele CJ Vâlcea, Constantin Rădulescu.
 

Teleschi vara, într-o ţară fără pârtii pe gheţari

Chestiunea legată de funcţionarea teleschiului pe timp de vară pare fantasmagorică în contextul în care, aşa cum recunoaşte şi liderul CJ, zăpada în zonă este cel mult până în luna mai, chiar şi dacă vorbim despre „singurul domeniu din România pe care se poate schia atâta timp”. 
 
O astfel de activitate – schi pe timp de vară - există în alte ţări din Europa, precum: Austria, Italia, Elveţia, Franţa şi Peninsula Scandinavă. Dar se practică pe gheţari. Există şi gheţari artificiali, precum Molltal în Austria – considerat „gheţarul cel mai artificial alimentat” din Europa. Dar chiar şi acesta are pârtii situate la peste 3.000 de metri altitudine. Ori România nu deţine astfel de înălţimi. 
 
Pârtiile de pe Domeniul Schiabil Transalpina – Voineasa sunt sub 2.000 metri altitudine. La fel de adevărat este şi că noile tehnologii şi tunurile de zăpadă pot face minuni, cum se întâmplă pe pârtiile de la Molltal. Numai că, la Transalpina, tunurile pornesc doar de la - 5°C în condiţii de umiditate scăzută, iar dacă aceasta este ridicată, temperaturile trebuie să fie şi mai scăzute, după cum recunosc chiar administratorii domeniului. Iar artileria de zăpadă artificială care ar putea funcţiona noaptea dacă ar exista condiţii necesare, în realitate, doar împreună cu zăpada naturală creează acel mix numai bun pentru schiat. Chiar şi în cazul în care s-ar reuşi realizarea unui strat de zăpadă artificială pe timp de noapte, din cauza temperaturilor crescute peste zi în timpul verii, aceasta nu ar rezista.
 
Prin urmare, nu se poate vorbi despre teleschi şi zăpadă artificială la Transalpina - Voineasa, pe timp de vară.
 

Schi pe iarbă sau pe polimer

Cel mult ar putea fi vorba fie despre schi pe iarbă, întâlnit deja la noi pe pârtiile de la Azuga sau Buşteni, ori schi pe pârtie artificială, precum cea de la Cavnic, din Maramureş. În cazul nici uneia dintre aceste variante, nu ar fi nevoie însă de funcţionarea teleschiului, despre care se aminteşte în postare. 
 
Schiul pe iarbă, spre exemplu, se execută, potrivit specialiştilor, majoritar pe pârtiile albastre, uşoare, cu înclinare medie a pantei de maximum 20 - 25%, unde diferenţa de nivel să fie de maxim 200 de metri. Altfel, spus pe pârtii scurte şi fără un grad prea mare de înclinare, pe care iarba trebuie să fie scurtă şi zona fără denivelări. Pentru că în loc de schiuri, la acest gen de sport, se folosesc un fel de şenile, alături de beţele şi clăparii de la sporturile de iarnă. La Transalpina Voineasa pârtiile 2 - 7 sunt pentru începători, adică cele din golul alpin. 
 
Pârtia artificială, precum cea din Maramureş, prima din România de acest gen, se întinde doar pe 100 de metri. Este vorba despre un covor dintr-un polimer special pe care se pot folosi schiurile. Dar şi în acest caz, în locul instalaţiilor tradiţionale de transport, este nevoie de o bandă rulantă pentru schiori, ceea ce ar presupune investiţii din partea Unităţii administrativ - teritoriale (UAT) Voineasa, proprietara domeniului schiabil, ceea ce este puţin probabil, având în vedere că abia a reuşit, cu ajutorul guvernului, să-şi plătească datoriile către constructor, după nouă ani de la inaugurarea domeniului schiabil. 
 

Proiect reluat, deşi a fost respins când putea fi executat pe bani europeni

Prin urmare, nu se poate vorbi despre funcţionarea teleschiului pe timp de vară la Transalpina - Voineasa, iar declaraţia dată de administratorul domeniului schiabil în cadrul aceleiaşi filmări vine în sprijinul acestei concluzii. Este vorba de fapt despre funcţionarea telescaunului, aflat în zona alpină, unde noii administratori intenţionează să facă o pârtie de vară.
 
Aceştia reiau practic, parţial, o veche iniţiativă, a vecinilor de peste munte, din Vaideeni, care în urmă cu câţiva ani demarau un proiect pentru a accesa 5 milioane de euro - fonduri europene cu care intenţionau să dezvolte domeniul schiabil în aşa fel încât acesta să devină o atracţie turistică tot timpul anului.
 
Adventure Park urmărea să pună la dispoziţia turiştilor, pe timp de vară, tiroliene, piste pentru kart-uri şi trotinete, covoare rulante cu sistem tubing, pârtie de schi. Numai că proiectul a fost blocat tocmai de către Primăria Voineasa, urmare a disputării în instanţă a dreptului de proprietate asupra unei părţi din terenurile domeniului schiabil. În final, Primăria Vaideeni a avut câştig de cauză asupra terenurilor din golul alpin al domeniului. Exact în aceeaşi zonă unde acum noii administratori urmăresc să facă o pârtie de vară. 
 
Cunoscând neînţelegerile existente între cele două administraţii publice locale - atât disputa pentru terenuri cât şi pierderea proiectului de 5 milioane de euro, este greu de crezut că se va îngropa „securea războiului”, chiar dacă ambii primari, de la Voineasa şi Vaideeni, fac parte din aceeaşi formaţiune politică, condusă la Vâlcea chiar de către şeful administraţiei judeţene. 
 

Drum prin pădure, dar şoseaua este plină de gropi, iar curentul şi cazarea - ioc

Un alt proiect straniu dezvăluit de Constantin Rădulescu, în urma vizitei pe pârtiile de la Transalpina – Vidra, este legat de amenajarea unui drum prin pădure care în concepţia sa ar ajuta „enorm” la dezvoltarea domeniului schiabil. 
 
Cât de mult poate ajuta un drum prin pădure o zonă în care infrastructura turistică are serioase probleme? Reţeaua de energie electrică de la Transalpina - Voineasa este subdimensionată nevoilor zonei, motiv pentru care nu de puţine ori turiştii au rămas captivi în telegondolă sau telescaun, în aceşti nouă ani de exploatare, sau nu au putut să urce pe munte, pentru că nu au funcţionat instalaţiile şi serviciile, ori sistemele s-au scurtcircuitat din cauza fluctuaţiilor de tensiune etc.. O structură construită în urmă cu peste patru decenii, pentru cele câteva cabane din zona Vidra - Obârşia Lotrului, care nu reuşeşte să mai facă faţă noilor cerinţe. 
 
În plus, la domeniul schiabil se poate ajunge iarna doar dinspre Valea Oltului (Sibiu ori Râmnicu Vâlcea) sau dinspre Valea Jiului – Petroşani, pe DN 7A - singura arteră rutieră deschisă circulaţiei, dar plină de gropi. Pe porţiunea dinspre Petroşani, spre exemplu, nu se poate circula iarna decât cu maşini cu tracţiune integrală 4X4.
 
„Este noua tendinţă în turismul modern să conduci prin gropi, printre lemne către zona de ski?”, a întrebat după vizita autorităţilor vâlcene un turist, făcând referire la drumul cu denivelări distrus în urma utilizării sării şi a topirii zăpezii şi de traficul greu al camioanelor încărcate cu lemne.
 
Alte două rute, prin care se poate ajunge în zonă, sunt închise, din păcate, pe timp de iarnă. Este vorba despre Transalpina, cea mai înaltă şosea din România, care este funcţională doar câteva luni pe an, din mai până în noiembrie, dar şi de drumul care duce spre Sebeş – Alba, pe care autorităţile refuză să-l deszăpezească în anotimpul rece, pe motiv că nu se dovedeşte rentabil. 
 
Dar cea mai gravă dintre toate problemele zonei o reprezintă lipsa unităţilor de cazare. Spaţiile de cazare şi de servicii sunt considerate primordiale de către orice turist care ar dori să ajungă în zonă. La Vidra şi Obârşia Lotrului, adică la 5 – 10 kilometri depărtare de pârtii, funcţionează doar câteva cabane şi pensiuni, care se dovedesc de fiecare dată insuficiente, motiv pentru care turiştii care ajung în zonă pentru sporturile de iarnă sunt nevoiţi să facă zilnic peste 60 de kilometri dus – întors, până în staţiunea Voineasa sau până la Petroşani.
 
Toate aceste probleme sunt recunoscute şi de către cei care administrează Domeniul Schiabil Transalpina – Voineasa de la Vidra: „Subscriem şi noi nemulţumirilor care decurg din lipsa investiţiilor majore în infrastructura zonei, abia învestiţi în administrarea pârtiilor de la Transalpina căutăm soluţii”, au menţionat aceştia la deschiderea actualului sezon de iarnă, pe pagina lor de socializare.
 
„Pârtiile superbe din mijlocul lui nicăieri”
 
Cât de rentabile se vor dovedi funcţionarea teleschiurilor pe timp de vară, pârtia de vară sau noul drum prin pădurea, proiecte pentru care administraţia judeţeană şi-a luat angajamentul că le va sprijini, rămâne de văzut.
 
Până atunci, concluziile turiştilor exprimă cel mai bine ce se întâmplă la domeniul schiabil de la Vidra - Vâlcea: „O pârtie superbă în mijlocul lui nicăieri. Fără planuri serioase, fără finanţe şi investiţii o să rămână exact ce e: o pârtie superbă în mijlocul lui nicăieri”. 
 
Domeniul schiabil din Vâlcea cunoscut până acum sub numele de Ski Resort Transalpina – transformat din acest an în Transalpina - Voineasa, se întinde pe 30 de hectare şi cuprinde nouă kilometri de pârtie, două telegondole interconectate, un telescaun şi două instalaţii de teleschi. De asemenea, mai dispune de două ratracuri, tunuri şi lănci de zăpadă, precum şi de un lac artificial, aflat la cota 1.930, având o capacitate de 120.000 de metri cubi, care asigură apa pentru instalaţiile de zăpadă şi pentru utilităţi.
 
Vă mai recomandăm şi: 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările