O frântură din industria interbelică a României, pusă la pământ. Furnalele fabricii de şamotă din Azuga s-au făcut praf şi pulbere VIDEO

O frântură din industria interbelică a României, pusă la pământ. Furnalele fabricii de şamotă din Azuga s-au făcut praf şi pulbere VIDEO

Distrugerea furnalelor fostei fabrici de şamotă din Azuga FOTO Facebook/Ski Azuga

O frântură din istoria celui mai industrializat oraş din Muntenia a fost pusă la pământ în doar câteva minute. Turnurile cuptoarelor de la fabrica de şamotă din Azuga au fost dărâmate prin implozie, joi, 28 octombrie, lăsând în urmă munţi de moloz.

Ştiri pe aceeaşi temă

Erau printre ultimele construcţii ridicate în timpul domniei lui Carol I care aminteau de vremurile când micul oraş de la poalele Munţilor Baiului hrănea la propriu partea de sud a ţării, inclusiv Casa Regală.

Fabrica de şamotă a fost ridicată la începutul anilor 1900 şi asigura material de construcţii pentru întreaga zonă, aflată în acei ani în plină expansiune, dat fiind prezenţa familiei regale la Sinaia. 

Datorită poziţiei geografice, Azuga a devenit la începutul secolului XX un pol al industriei.

Familia regală a atras după sine o serie de industriaşi bogaţi din Europa care au investit la graniţa dintre Muntenia şi Ardeal în ateliere şi fabrici care alimentau zona în primul rând cu materiale de construcţii, de la cărămizi, ciment, var, sticlă, cherestea şi până la delicatese, şampanie, ciocolată, caşcaval, salam şi mai târziu bere. 

Azuga la început de secol XX FOTO Facebook/Emanuel Bali

Astfel, dintr-un cătun de munte, locuit în special de familii de oieri, Azuga a devenit un oraş unde toţi locuitorii munceau în fabrici. Toate aceste mici ateliere la început s-au extins în primele două decenii ale secoului XX, astfel că Azuga nu avea nimic din farmecul unei staţiuni de munte cu specific turistic, aşa cum era Sinaia, de exemplu. 

Atelierele au atras construcţia unor clădiri de birouri şi a unei infrastructuri specifice petnru transportul mărfurilor. Toate aceste clădiri industriale au supravieţuit până la începutul anilor '90 când au început să fie dărâmate rând pe rând.

Azuga, anii '30 FOTO Facebook/Emanuel Bali

Localnicii au sperat că odată cu desfiinţarea fizică a fabricilor, Azuga va suferi o transformare similară celorlalte staţiuni montane de pe Valea Prahovei. 

Nu s-a întâmplat deloc aşa. Investitorii au întârziat să vină, iar în prezent turismul se rezumă doar la pârtiile de schi funcţionale doar câteva săptămâni pe an şi la pensiuni care au o capacitate mică de cazare. 

În 2018 a fost emisă o Hotărâre de Consilu Local prin care impozitul pe clădirile aflate în ruină să se mărească cu 500%. Măsura a fost luată în ideea că vechile clădiri industriale în paragină, aflate în prezent în proprietate privată, vor fi demolate tocmai pentru întreţinerea lor devea costisitoare.

Sursa VIDEO: Facebook/Palfy Ilona

 

Fabrica de şamotă ocupă o suprafaţă de aproape zece hectare şi se află pe drumul care duce spre cele şapte pârtii de schi, oferind turiştilor un peisaj dezolant. În aceeaşi situaţie se află şi fosta fabrică de bere şi ea dărâmată cu ani în urmă.

Localnicii spun că în locul acestor fabrici au rămas munţii de moloz şi praf, iar peisajul oferit turiştilor este dezolant. Se vorbeşte de o bună perioadă că la Azuga va fi ridicat un mare centru turistic pe fostele terenuri industriale, dar proiectul nu pare că se va concretiza curând.

Pe aceeaşi temă:

Marketing interbelic. Cum arătau reclame de epocă pentru spumantul băut de regii României

Cum arăta celebrul DN1 spre Valea Prahovei în perioada interbelică. Motivul pentru care drumul era ocolit de negustorii cinstiţi

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările