VIDEO Misterioasa cetate dacică de la poalele Parângului. Cum arată aşezarea de pe stânci aproape imposibil de cucerit

Cetatea dacică Băniţa - situl UNESCO greu de găsit

Cetatea dacică de la Băniţa se numără printre cele mai inaccesibile monumente istorice din ţară, deşi este inclusă în patrimoniul UNESCO, alături de alte cinci aşezări dacice din Transilvania. Nu există drum până la ea, iar călătorii care vor să urce pe versant se expun mai multor pericole.

Ştiri pe aceeaşi temă

GALERIE FOTO

Aflată în patrimoniul mondial UNESCO de două decenii, alături de Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Piatra Roşie, Blidaru şi Căpâlna, cetatea dacică Băniţa a rămas cel mai neglijat monument istoric dintre ele.  Nu este doar neglijat, dar şi riscant.

Un singur pas greşit făcut de turiştii care se aventurează spre ea le poate crea mari neplăceri: pot rămâne ţintuiţi pe stânci sau se pot prăbuşi de pe ele, nefiind niciun traseu amenajat spre cetate.

Aşezarea ridicată pe stânci, de unde dacii vegheau peste ţinuturile Văii Jiului şi ale Munţilor Parâng şi Şureanu, nu arenici drum de acces, nici indicatoare turistice, cu excepţia unui panou aşezat pe marginea Drumului Naţional 66, la circa doi kilometri de ea. Cea mai accesibilă potecă spre vârful ocupat de ruinele misterioase este dificil de găsit, iar cei mai mulţi dintre cei care vor să o viziteze trebuie să se mulţumească doar să admire, de la poalele ei, stânca masivă pe care aceasta a fost ridicată în urmă cu peste două milenii. Cetatea a fost ridicată în vremea regelui Burebista, având rol de apărare a Sarmizegetusei Regia, iar Decebal a consolidat-o. A fost distrusă definitiv, în anii războaielor de cucerire a Daciei, iar de atunci zidurile şi fostele ei turnuri de apărare şi de veghe au rămas ruinate.

 

 

Cetatea de pe stâncă

Cetatea Băniţei a fost construită la o altitudine de peste 900 de metri, pe creasta înconjurată de pârâurile Băniţa şi Jupâneasa, de linia ferată Simeria – Petroşani şi de şoseaua europeană Haţeg – Petroşani.  Ultimii doi kilometri ai traseului spre aşezarea antică încep de la intersecţia DN 66 cu un drum local spre Peştera Bolii. La câteva sute de metri, drumul se intersectează cu calea ferată Simeria Petroşani. De acolo, călătorii pornesc pe jos, pe calea ferată, spre Simeria, taversează un mic canion şi ajung în vecinătatea unui tunel de cale ferată şi a podului peste pârâul Băniţa.

Din locul de pe malul apei, marcat cu o cruce după ce în 2017 stâncile s-a prăbuşit peste trei muncitori la calea ferată, îngropându-i de vii, cei care vor să viziteze cetatea urcă printr-o mică livadă, pe panta cea mai blândă a Dealului Bolii. Câţiva copaci marcaţi cu buline roşii şi săgeţi oferă semnele unui traseu improvizat, care îi ajută pe turişti să nu rămână izolaţi pe pereţi stânciilor sau să se accidenteze. O cărare abruptă se distinge în pădure, iar după circa o jumătate de oră de urcuş dificil, cetatea îşi primeşte oaspeţii. Câteva ziduri şi dărâmături, dificil de cercetat, bucăţi din vechile ruine prăvălite printre copaci şi un platou umbrit de copaci au mai rămas din Cetatea Băniţa. Arheologii au constatat că la poalele ei exista o aşezare civilă, ale căror ruine au fost distruse în mare parte la sfârşitul secolului al XIX-lea, când a fot construită calea ferată. Ruinele cetăţii au fost prea puţin cercetate.

Cei care ajung pe culme pot vedea priveliştile maiestuoase ale Munţilor Parâng şi Retezat, ţinuturile din Valea Jiului, Ţara Haţegului şi crestele pe care momârlanii şi-au făcut case şi fâneţe.

La poalele cetăţii Băniţa se află Peştera Bolii, una dintre marile atracţii turistice din vestul ţării. Peştera are o lungime de aproape 500 de metri, iar în trecut putea fi străbătută călare. Are forma unui tunel cotit şi a fost săpată în vechile calcare Jurasice ale Dealului Bolii de către pâraiele Jupâneasa şi Galbina, la o altitudine de 720 de metri. De la intrare până la ieşire, peştera se întinde pe o lungime de 455 de metri, dar lungimea tuturor galeriilor este de peste 1.400 de metri. Peştera a fost folosită încă din perioada interbelică drept loc pentru concerte şi reprezentaţii de dans, ca urmare a acusticii deosebite din interiorul ei. Acum, în caverna spaţioasă au loc frecvent evenimente culturale.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Cum arătau, de fapt, cetăţile dacice: zeci de mii de blocuri de piatră au compus cele mai misterioase clădiri antice

FOTO Eclipsa peste sanctuarele dacilor. Cum s-a văzut fenomenul astronomic în Sarmizegetusa Regia, unul dintre cele mai misterioase locuri ale Hunedoarei

Secretul fabuloasei comori din Peştera Cioclovina: cum au fost găsite mii de podoabe vechi de peste trei milenii în măruntaiele pământului

citeste totul despre: