Turnul rămas din cea mai veche biserică a românilor, în pericol. Simbolul Devei a fost neglijat ani în şir FOTO

Turnul rămas din cea mai veche biserică a românilor, în pericol. Simbolul Devei a fost neglijat ani în şir FOTO

Turnul clopotniţă. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Autorităţile nu au dat atenţia cuvenită unuia dintre cele mai importante monumente istorice din Deva, turnul celei mai vechi biserici a românilor, iar monumentul istoric a ajuns în pericol de distrugere.

Ştiri pe aceeaşi temă

Turnul celei mai vechi biserici ridicate de români în Deva veghează, aproape ruinat, deasupra cimitirului de pe Strada Călugăreni.

GALERIE FOTO CU TURNUL CLOPOTNIŢĂ

Biserica în compunera căreia se afla datează de la mijlocul secolului al XVII-lea, însă a fost demolată parţial la sfârşitul secolului al XIX-lea, pentru ca materialele de construcţie provenite din ea să fie folosite la ridicarea catedralei „Sf. Nicolae” din localitate.

Câţi bani primesc bisericile de la bugetul local al Devei. Sumele au crescut de zece ori în cinci ani

Cum încerca Securitatea să se infiltreze în biserici. Mărturia unui pastor care a refuzat racolarea

Comorile medievale ale Ţării Haţegului: cele mai vechi biserici de piatră şi castele făcute de cneji VIDEO

Doar turnul a rămas intact, timp de peste un secol, însă în prezent, acoperişul său de şindrilă este distrus, iar structura de rezistenţă îi este afectată. Practic, există riscul ca în timpul unor vânturi puternice turnul să înceapă să se clatine. Apele pluviale trec nestingherite prin găurile imense lăsate prin acoperişul din lemn putrezit, scurgându-se în interiorul construcţiei.

 

De mai mulţi ani, localnicii au reclamat adesea starea dezastruoasă în care a ajuns monumentul istoric, a treia clădire de patrimoniu, ca vechime, din municipiu, după Cetatea Devei şi Palatul Magna Curia.


Acoperişul prăbuşit al turnului. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

L-au preluat, dar nu l-au reparat

În 2015, administraţia locală a preluat custodia monumentului istoric, pentru a-l restaura şi consolida. În 2019, Florin Oancea, primarul Devei, anunţa că municipalitatea avea un proiect de reabilitare în urma căruia urma să fie refăcute complet lemnăria şi acoperişul de şindrilă, să fie amenajată aleea din zonă, iar turnul clopotniţă să fie iluminat arhitectural. Lucrările nu au mai început, iar monumentul a continuat să se degradeze. Duminică, Florin Oancea a declarat că turnul a fost predat înapoi Episcopiei Devei şi Hunedoarei, care s-a angajat să realizeze lucrările de restaurare şi consolidare a monumentului istoric. Reparaţii de urgenţă nu vor avea loc, ci întregul turn clopotniţă va fi restaurat. Până atunci, monumentul rămâne sub lacăt, în aşteptarea unor vremuri mai bune.


Interiorul turnului. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Potrivit istoricilor, povestea celei mai vechi biserici de piatră ridicate de români în Deva a început în jurul anului 1640, când credincioşilor români li s-a permis clădirea unei biserici de zid, după ce fiecare familie a donat câte 50 de dinari pentru viitoarea construcţie şi ar fi prestat câte două zile de coasă în favoarea parohiei reformate.

Românilor ortodocşi li s-a impus atunci ca turnul clopotniţei să nu fie mai înalt decât cel al bisericii calvine maghiare şi ca românii să nu tragă clopotele înaintea calvinilor, susţinea istoricul Victor Şuiagă. Oamenii au respectat condiţia privind înălţimea turnului, însă au ales ca loc de construcţie coasta unui deal din cartierul românesc numit „Pe vale”. În următoarele două secole, biserica împodobită cu icoane preţioase a dominat aşezarea de la poalele Cetăţii, aşa cum arată cele câteva gravuri din secolele XVIII – XIX, care înfăţişau panorama oraşului. Cel mai faimos desen în care apare biserica a fost realizat în 1864 de artistul german Ludwig Rohbock (cca. 1820 - 1883), din Nürnberg, un celebru desenator, peisagist şi gravor al vremii. Rohbock  a fost autorul mai multor desene şi acuarele care surprindeau împrejurimile Rinului, peisaje din Ungaria şi din Transilvania anilor 1852-1875, publicate jurnalele epocii, alături de date de importanţă istorică şi topografică.


Gravură de Ludwig Rohbock. 1864

La sfârşitul secolului al XIX-lea, când a început construcţia actualei catedrale episcopale din Deva, localnicii au hotărât ca nava şi altarul vechii biserici româneşti să fie demolate, iar materialele să fie folosite la noua biserică de pe „Drumul Ţării”. Credincioşii au păstrat intact doar turnul clopotniţă, ce poate fi văzut şi astăzi în cimitirul de pe Strada Călugăreni. Turnul vechii biserici a ajuns însă într-o stare avansată de degradare, care contrastează cu frumuseţea şi valoarea sa istorică.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Fenomenul care schimbă faţa celei mai enigmatice biserici din România, ridicată pe ruinele unui templu roman VIDEO

VIDEO Alun, satul unic în lume. Ce văd oaspeţii din ţinutul pustiu aflat la capătul drumului de marmură

Zece monumente fascinante moştenite de la romani. Topul vestigiilor antice care au rezistat 19 secole

Secretele bisericii medievale Densuş. Cum a devenit templul păgân, ridicat din ruinele Sarmizegetusei, un lăcaş creştin

Cetatea dacică Blidaru a fost profanată de amatorii de ritualuri. Au făcut distrugeri iremediabile în situl UNESCO

Turnul vechii biserici din Deva. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Imagini din aceeasi galerie
  • Turnul vechii biserici din Deva. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • Turnul vechii biserici din Deva. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL 2
  • Turnul vechii biserici din Deva. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL 3
  • Turnul vechii biserici din Deva. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL 4
  • Turnul vechii biserici din Deva. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL 5
  • Turnul vechii biserici din Deva. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL 1
  • Turnul vechii biserici din Deva. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările