Proteste anti-minerit pe Cetatea Devei. Activiştii au „atacat” simbolul oraşului
0Un grup de activişti de mediu, care protestează împotriva viitoarei exploatări aurifere din zona Certej şi a proiectelor de minerit din zona municipiului Devei, a acoperit literele panoului „Deva”, montat pe cetate, cu iniţialele „GOLD”.
Panoul cu numele municipiului Deva, montat pe Cetatea Devei, a fost vandalizat de activiştii de mediu, care protestează faţă de proiectele miniere derulate în judeţul Hunedoara. Un grup de activişti a montat pe panou iniţialele „GOLD”, iar litera D, din numele oraşului a fost acoperită parţial cu grafitti.
"Bună dimineaţa Deva! Bună dimineaţa România! Operatorul minier Deva Gold (Eldorado Gold), ce plănuieşte în totală discreţie exploatarea cu cianuri de la Certej şi explorează noi zăcăminte la Deva - Muncel, Brad, Băiţa Crăciuneşti şi Bolcana tocmai a fost expus. Deva nu gustă cianura!", este mesajul alăturat fotografiei, postat pe o reţea de e socializare de activiştii care protestează împotriva forajelor şi exploatărilor miniere din judeţul Hunedoara.
Angajaţii primăriei au înlăturat însemnele "GOLD" şi s-au ocupat de curăţarea grafitti-ului de pe litera "D". A fost al doilea protest neautorizat la care au recurs cei care se opun proiectelor miniere, în această săptămână.
Luni dimineaţa, în jurul orei 8:00, nouă protestatari au urcat pe sediul clădirii Minvest din municipiul Deva, unde au arborat două afişe în care acuză exploatările miniere cu cianură au coborât de pe imobil.
Timp de patru ore, jandarmii şi poliţiştii au negociat cu tinerii petru a-i determina să oprească protestul şi să coboare de pe acoperiş. Potrivit jandarmilor, unul dintre tineri a ameninţat chiar că se va arunca de pe acoperiş, dacă negociatorii se apropie prea mult de el. Situaţia a fost ţinută sub control, iarîn urma discuţiilor purtate cu negociatorii, în jurul orei 13:00, cei nouă protestatari au coborât de pe sediul Minvest. Ei au fost amendaţi cu suma totală de 4.500 de lei.
Vă recomandăm şi:
Nouă tineri au urcat în această dimineaţă pe sediul Minvest Deva, pentru a protesta faţă de exploatările miniere care vor avea loc în Munţii Apuseni şi faţă de explorările demarate în zona localităţii Deva. Activiştii au arborat două bannere cu mesaje împotriva proiectelor miniere.
European Goldifields, achiziţionată în 2011 de corporaţia canadiană Eldorado Gold, a demarat explorarea perimetrului minier la marginea Devei. Locul ales pentru primele foraje este o pădure, situată în apropierea ultimelor case de pe strada Aurel Vlaicu, dar şi a unei vechi exploatări miniere. Un specialist în minerit susţine că în împrejurimile Devei au existat zăcăminte de uraniu.
Aur sau cianură? Ce aduce exploatarea minieră de la Certej locuitorilor din zonă
Viitoarea exploatare auriferă de la Certej a împărţit locuitorii comunei hunedorene în două tabere. De o parte se află cei care îşi doresc deschiderea exploatării cât mai repede, pentru că înseamnă locuri de muncă şi venituri la bugetul unei localităţi sărăcite după închiderea vechilor mine. Rezistenţa se află în minoritate, dar nu tace când este vorba de efectele cianurilor.
Situaţia disperată în care au ajuns minerii din Valea Jiului poate fi pusă pe seama unor măsuri de neînţeles pentru cei care lucrează în această zonă, luate de şefii termocentralei Mintia, inclusă în prezent în Complexul Energetic Hunedoara. Aceştia au preferat să importe cărbune de zeci de milioane de euro, în loc să îl aducă din Vale. Importurile au fost oprite abia în primăvara acestui an.
Angajaţii minelor Paroşeni, Petrila şi Uricani din Valea Jiului au renunţat la acţiunile de protest. Decizia a fost luată după ce şefii Societăţii Naţionale de închideri de Mine din Valea Jiului şi liderii de sindicate le-au prezentat minerilor blocaţi de joi în subteran contractele de livrare a cărbunelui, încheiate cu Complexul Energetic Hunedoara.
Valea Jiului, una dintre cele mai sărace zone din judeţul Hunedoara, a fost măcinată în ultimele două decenii de probleme sociale. Declinul aglomerării urbane s-a accentuat după anul 1995, o dată cu primele disponibilizări masive din minerit, iar în prezent cele şase oraşe din Valea Jiului (Petrila, Petroşani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni şi Uricani) supravieţuiesc cu greu situaţiei dificile din economie.
Se încarcă comentariile...
