Picturile deocheate din biserici, interzise minorilor. Ce au în comun nudurile, scenele sadice din Iad şi prigoana femeilor păcătoase cu arta bisericească
0
Femei dezbrăcate, călărite de diavoli, grupuri de bărbaţi goi, înghesuiţi în cazane păzite de draci, oameni şi fiinţe supranaturale cu organele intime la vedere se numără printre scenele cele mai deocheate, pictate în bisericile din Transilvania. Deşi pudoarea a fost recunoscută de multe ori ca o trăsătură prezentă la români, autorii picturilor bisericeşti au trecut de multe ori peste şabloane.
Numeroase biserici ortodoxe din România uimesc vizitatorii prin picturile ciudate care le împodobesc interiorul. Unele pot fi considerate deocheate, în timp ce alte scene în care personajele sunt prezentate în toată splendoarea goliciunii lor dau naştere unor interpretări cu totul deosebite de mesajul pe care a dorit să îl transmită autorul lor.
Biserica de lemn din Almaş Sălişte, un sat mic de pe Valea Mureşului, a devenit cunoscută pentru tabloul Judecăţii de Apoi, în care grupuri de credincioşi sunt schingiuiţi de draci. Atât oamenii, cât şi fiinţele supranatuale au un lucru în comun: sunt goi, iar părţile intime le-au fost scoase în evidenţă de artistul popular. Una dintre scenele tulburătoare este cea înfăţişată cu explicaţia “muierea care nu face prunci” şi prezintă o femeie pe care şerpii o muşcă de sâni. În acelaşi tablou, apare un grup de bărbaţi şi femei, goi, amestecaţi, legaţi cu toţii şi târţi de un alt diavol. Picturile datează de circa două secole, dar în prezent au fost acoperite astfel încât să nu mai poată fi văzute de enoriaşi.
De ce păcătoşii sunt goi
În biserica din Gurasada (judeţul Hunedoara), apropiată celei din Almaş Sălişte, scena Judecăţii de apoi înfăţişează alte grupuri de păcătoşi, dezbrăcaţi. Sunt pictate femei goale, călărite de câte un diavol, spânzurate ori schingiute. “Artistul îşi varsă tot veninul asupra femeilor şi a duşmanilor păgâni. E ceva izvorât din simplicitatea şi originalitatea sufletului ţărănesc şi ar fi interesant să se studieze această pictură mai amănunţit”, afirma istoricul de artă Virgil Vătăşianu, în volumul „Vechile biserici de piatră româneşti din judeţul Hunedoara”, din 1930. O explicaţie a picturilor deocheate a dat-o şi preotul Ovidiu Stretean, de la biserica din Gurasada.
“Aceste picturi mai puţin obişnuite din pronaos pot fi considerate un îndreptar, în care meşterii au vrut să le arate oamenilor cum sunt pedepsiţi pentru păcatele pe care le-ar comite: unde ajungeau, de exemplu, femeile care făceau avorturi, cei care nu ţineau post, tâlharii, păgânii sau criminalii. La acea vreme, foarte puţini ştiau să citească, astfel că desenele reprezentate în biserică îi ajutau pe localnici să înţeleagă mai bine rânduielile creştine. Păcătoşi ajunşi în Iad erau înfăţişaţi goi probabil pentru că autorul a vrut să le arate goliciunea sufletescă”, a relatat părintele.
Tabloul goliciunii
Biserica din Corund (judeţul Satu Mare) oferă pe zidul apusean al lăcaşului, un tablou dedicat goliciunii şi păcatelor oamenilor. În colţul sudic apare figura uriaşă a unui diavol negru, Lucifer, aşezat în poarta de piatră a Iadului, deasupra căreia un drăcuşor cu un steag în mână suflă în trâmbiţă.
„Lucifer întâmpină păcătoşii, dintre care unii sunt purtaţi pe spate de către diavoli, alţii conduşi legaţi în faţa sa. „Muierile care strică pruncii” sunt silite să înghită copii, copiii „care-şi suduie părinţii” sunt spânzuraţi de limbă etc.”, informează temple-tour.eu. Ciuma şi lenea sunt reprezentate în imaginile a două femei goale. „Personificarea Ciumei, o femeie dezbrăcată pe spinarea unui măgar, se îndreptată spre Moarte. Are părul lung, negru, cu mâna dreaptă se ţine de coama măgarului, iar în stânga duce nişte unelte: mături, greble etc. Ultima alegorie este cea a Lenei, o femeie dezbrăcată, cu părul scurt şi zbârlit, aşezată pe un ciubăr, ţinând în mână o furcă de tors, iar la picioarele sale zace fusul aruncat pe pământ”, informează temple-tour.eu.
Cum sunt pedepsiţi păcătoşii
Scene la fel de sugestive au fost pictate şi în biserica din Deseşti, judeţul Maramureş. Printre păcătoşii care pot fi recunoscuţi pe pereţii bisericii se numără „vărsătorii de sânge”, „preacurvarii”, „călugăriţele curve”, „spânul”, „judele”, cu toţii aşezaţi în roabe împinse de diavoli. „Mincinosului” i se scoate limba, iar cel care şi-a ucis părinţii este lovit de diavol cu o secure. Mai sunt arătaţi doi diavoli care torturează o fată aşezată pe un pat, respectiv pe „fata care doarme dumineca”, potrivit inscripţiei.
Numărul bisericilor în care apar astfel picturi ale unor oameni goi şi în ipostaze ce pot fi considerate indecente sunt numeroase în Transilvania şi nu doar tabloul Judecăţii de Apoi le înfăţişează. Mai apar în scene referitoare la Adam şi Eva, în scene ce arată patimile mucenicilor, precum şi în alte ipostaze.
Vă recomandăm şi
Cea mai veche biserică din municipiul Hunedoara poartă hramul Sfântului Nicolae, iar potrivit istoricilor datează din vremea regelui Matia Corvin, fiul lui Ioan de Hunedoara. Biserica ridicată în apropierea Castelului Corvinilor stârneşte controverse privind vechimea ei, dar şi datorită unor legende vechi.
Mănăstirea Prislop, locul unde se află mormântul părintelui Arsenie Boca, poartă pecetea domniţei Zamfira, fiica voievodului muntean Moise, cea care a sprijinit ridicarea bisericii în a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Povestea de viaţă a Zamfirei (Saphira) a fost tumultoasă: domniţa a fost căsătorită de trei ori, dar a sfârşit fără a-şi împlini dragostea vieţii.
Mai multe picturi misterioase împodobesc tinda bisericii din Gurasada, veche de şapte secole. Cei care ajung în biserica de piatră de pe Valea Mureşului pot vedea, ilustrate pe pereţii ei, mai multe scene înfiorătoare ale Judecăţii de apoi, în care oamenii sunt înfăţişaţi goi, înconjuraţi de diavoli, plătind pentru păcatele din timpul vieţii.
Biserica din Strei este unul dintre cele mai vechi lăcaşe religioase din România. A fost ridicată în urmă cu aproape şapte secole din pietrele unei aşezări romane, iar din turnul ei se poate vedea panorama Văii Streiului. În biserica împodobită cu picturi şi icoane colorate nu mai au loc slujbe, dar monumetul istoric a rămas un loc legendar.
Se încarcă comentariile...
