Pericolul tăcut din adâncurile munţilor. Cum a ajuns ţinutul fierului la un pas de catastrofă VIDEO
0Reţele vaste de galerii miniere se întind în munţii Hunedoarei, iar, în unele locuri, pericolul reprezentat de acestea încă există, chiar şi la mai mulţi ani după închiderea minelor.
Mii de kilometri de galerii subterane au străpuns munţii Hunedoarei, în Valea Jiului, ţinutul fierului şi al aurului din Metaliferi, iar urmările exploatărilor intensive ale resurselor naturale au afectat adesea aşezările miniere.
VIDEO - RĂMĂŞIŢELE MINEI GHELARI
În prima parte a secolului al XX-lea, exploatările de la Teliuc şi Ghelari, aflate în vecinătatea Hunedoarei, erau considerate cele mai bogate mine de fier din România, însă nu erau suficiente pentru a asigura nevoie de fier a ţării.
Din primii ani după Al Doilea Război Mondial, regimul comunist a accelerat expansiunea celor două exploatări, iar urmările pentru comunitatea din Ghelari puteau fi catastrofale. În anii ´70, „catedrala pădurenilor”, cea mai spectaculoasă biserică din zona rurală a Hunedoarei, ridicată la Ghelari, se afla la un pas de prăbuşire, din cauza vastei reţele de galerii subterane săpate în muntele de fier pe care fusese zidită. Împreună cu biserica, riscau să alunece în pământ, pentru totdeauna, şi peste 100 de case ale localnicilor din Ghelari.
Catedrala Ghelari. ADEVĂRUL
Galeriile miniere de sub catedrala pădurenilor
Din anul 1939, timp de aproape jumătate de secol, cu mai multe perioade de întreruperi, oamenii au muncit la ridicarea bisericii de pe deal, care avea să îşi înalţe turnurile de marmură până la aproape 50 de metri. Sfinţirea catedralei din Ghelari a avut loc în 4 noiembrie 1973, însă la scurt timp după cutremurul din 1977, localnicii au observat cum zidurile sale încep să fie brăzdate de crăpături tot mai adânci.
Zona minieră Ghelari. ADEVĂRUL
Oamenii au descoperit imediat cauza fisurilor. În adâncurile pământului, sub catedrală, se întindeau zeci de kilometri de galerii de mină. Pânza freatică dispăruse în urma lucrărilor miniere, iar roca dură, afectată, se transformase într-o rocă sfărâmicioasă care, spun foştii mineri, se prăbuşea imediat ce pământul era săpat sub ea. Fundaţiile unora dintre case au început şi ele, atunci, să se scufunde, iar zidurile să fie brăzdate de fisuri - îşi amintesc localnicii.
Intrarea în fosta mină centrală din Ghelari. ADEVĂRUL
O parte din biserică, inclusiv altarul acesteia, s-a scufundat în solul moale, circa un metru, iar o crăpătură imensă a făcut ca biserica să pară ruptă în două.
Exploatarea minieră a suportat cheltuielile consolidării dealului pe care se afla biserica, iar oamenii au contribuit la refacerea ei. Sute de tone de ciment au fost injectate în deal, pentru a opri surpările din jurul bisericii şi din cartierele Ghelariului.
Ruinele minei Ghelari. ADEVĂRUL
Lucrările de consolidare ale lăcaşului au fost reluate în 1988, iar cu timpul, „catedrala pădurenilor” a fost reparată şi transformată într-o „bijuterie“ a ţinutului, care ocupă 47 metri în lungime, 21 metri în lăţime, iar două dintre cele şapte turle ale sale se înalţă la 47 metri.
În apropiere de catedrală, se întinde craterul uriaş al fostei mine centrale a Ghelariului, rămas în urma minelor de fier. Deşi exploatările din Teliuc şi Ghelari au fost închise pentru totdeauna la mijlocul anilor 2000, pericolele surpării terenurilor nu au fost înlăturate.
Lacul minei Teliuc. ADEVĂRUL
În mai multe locuri din vechea carieră se văd urmele alunecărilor de teren şi ale scufundării pământului, ca urmare, cel mai probabil, a surpării unor galerii. Şanţurile se întind pe sute de metri, iar în unele locuri, din cauza pericolului cauzat de instabilitatea solului, accesul oamenilor este interzis. Şi zona carierei miniere de la Teliucu Inferior, inundată în ultimele două decenii, prezintă pericole de instabilitate. În mai multe zone, au fost semnalate supări şi ravenări pe distanţe de sute de metri.
Lacul de carieră Teliuc. ADEVĂRUL
Vă recomandăm să citiţi şi: