Marele proiect al cetăţii dacice Blidaru, din anii '70: funicularul de doi kilometri care urma să îi schimbe soarta

Marele proiect al cetăţii dacice Blidaru, din anii '70: funicularul de doi kilometri care urma să îi schimbe soarta

Cetatea Blidaru. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Aşezarea de la Blidaru a rămas una dintre cele mai greu accesibile cetăţi dacice din Munţii Orăştiei, nefiind amenajat un drum de autoturisme pe ultimii trei kilometri din traseu. Specialiştii au propus în anii 1970 construirea unui funicular, cu o lungime de doi kilometri, până la fortăreaţa de pe munte.

Ştiri pe aceeaşi temă

Proiectul de conservare, restaurare şi punere în valoare a cetăţii dacice de la Blidaru a fost elaborat în anul 1977 şi prevedea lucrări ample, realizate după ce monumentul istoric a fost nominalizat în planul de măsuri aprobat de Plenara C. C. al PCR, din 26 – 27 octombrie 1977, „privind aniversarea a 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent”.

Proiectul realizat de Institutul de Proiectări Hunedoara prevedea consolidarea zidurilor de incintă, a cazematelor şi bastioanelor, a turnului locuinţă, curăţarea cisternei antice de apă, realizarea unui circuit de vizitare prin amenajarea unor alei din piatră mărgăritar, amplasarea unor construcţii de protecţie a turnului – locuinţă, împrejmuirea aşezării, efectuarea drenajelor şi sistematizarea terenului pentru scurgerea apelor pluviale. O parte din lucrări au fost realizate în anii următori.

Cele mai mari greutăţi întâmpinate de proiectanţi au fost accesul dificil la cetatea Blidaru. Aşezarea antică se află pe una dintre crestele din Munţii Orăştiei, iar singurele căi de acces sunt potecile. Cea mai folosită dintre ele porneşte de la marginea satului Costeşti şi străbate o pădure de fag, impresionantă prin formele ciudate ale copacilor, şi apoi una de mesteacăn. Urcuşul durează cel puţin o oră pentru călătorii neantrenaţi, iar în anii 1970 era şi mai dificil.

„Cetatea Blidaru se află pe un masiv muntos greu accesibil la cota 703 metri. Până în zona din apropierea cetăţii (50 de metri) se află un drum de care în lungime de 3,5 kilometri, care urcă din vale. Traseul drumului este brăzdat de torenţi sau străbate zone de stâncărie. Declivităţile sale mari pe tot parcursul ating pe anumite sectoare pante de 50 la sută. Pentru accesul cu vehicule şenilate, singurele care ar putea accede la cetate, ar fi necesare lucrări de lărgire a platformei şi desfăşurări de traseu implicând derocări şi defrişări, al căror cost ar fi foarte mare. Durata de execuţie s-ar întinde pe doi ani. În această situaţie se poate recurge la transport samarizat sau cu carul cu boi pentru materialele mai uşoare”, arătau proiectanţii.

Funicular până la Blidaru
Cea mai accesibilă soluţie a fost însă realizarea unui funicular, întins de doi kilometri. „Soluţia cea mai simplă şi mai puţin costisitoare este însă instalarea unui funicular tip Wisson, utilizat curent în exploatările forestiere, având caracteristiciele: distanţa de funcţionare 2.000 de metri şi sarcina utilă de transport în ambele sensuri de 1,5 tone. Panta admisibilă: 15 la sută. O garnitură de acest tip de funicular se compune dintr-un troliu Wisson, un motor S 18, un cablu purtător de 24 mm şi un cablu tractor de 11 mm. Procurarea se face de KEMFMC, serviciul mecanizare, prin închiriere de la exploatările din zonă care pot asigura montarea şi funcţionarea funicularului pe toată perioada necesară”, se arăta în proiectul realizat de specialiştii Institutului de Proiectări Hunedoara. Amenajarea drumului de 3,5 kilometri era estimată la 3.000.000 de lei, în timp ce funicularul ar fi costat 750.000 de lei.

„În acest caz rămâne ca drumul existent să fie folosit numai ca acces pietonier, greu prin lungimea sa, urmând să se îmbunătăţească pe viitor”, informau specialiştii de la IPH.

Ideea construirii unui funicular la Cetatea Blidaru data încă de la înceutul anilor 1970, fiind propusă chiar de arheologi. Hadrian Daicoviciu a fost unul dintre ei.

„Turnurile - locuinţă din cetăţuia Costeştilor au putut fi apărate cu acoperişuri de azbociment deoarece tractoarele au putut transporta până pe platoul dealului materialele necesare. Transportul cu asemenea mijloace este însă imposibil de realizat fără amenajarea unor drumuri la Blidaru, Căpâlna, Sarmizegetusa, iar transportul cu animale sau, dimpotrivă, cu mijloace foarte perfecţionate, helicoptere, ar fi extrem de costisitor. Este adevărat însă că, în anumite cazuri, ar putea fi folosite liniile de funiculare construite în zonă pentru exploatarea pădurilor”, scria Hadrian Daicoviciu în 1971, într-un studiu privid situaţia cetăţilor antice din Munţii Orăştiei.

Fortul dacilor

Cetatea dacică Blidaru este una dintre cele şase fortăreţe dacice din Munţii Orăştiei care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO din România. Cetatea a fost construită în secolul I î.Hr. şi avea, potrivit istoricilor, şi un rol de a proteja Sarmizegetusa Regia împotriva cuceririi romane. Blidaru a fost una dintre cele mai puternice fortăreţe militare ale dacilor, dar în prezent ruinele - monument istoric aflat în patrimoniul UNESCO – au rămas doar o destinaţie pentru turiştii pasionaţi de excursii pe munte. La fel ca şi alte aşezări dacice, Blidaru are nevoie de lucrări de conservare şi protejare.


Vă recomandăm să citiţi şi:

FOTO Cetăţile dacice ascunse din Munţii Orăştiei. Ce privelişti de vis străbat cei care urcă în Blidaru şi Piatra Roşie

Fostele aşezări dacice Blidaru şi Piatra Roşie, din Munţii Orăştiei, dezvăluie călătorilor care se îndreaptă spre ele în aceste zile privelişti. Toamna a transformat priveliştile pădurilor care le înconjoară şi le-a dat un colorit impresionant.

Semnal de alarmă pentru cetăţile dacice: autorităţile sunt acuzate că au ascuns adevărul la UNESCO despre starea lor

O mulţime de date false despre situaţia cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei au fost introduse în raportul trimis la UNESCO, astfel că adevărul despre starea aşezărilor antice, a fost ascuns, susţine arheologul dr. Aurora Peţan. În schimb, au fost omise problemele legate de căutătorii de comori care au devastat siturile şi de degradarea acestora.

FOTO Tărâmul de vis al cetăţilor dacice: Parcul Natural Grădiştea Muncelului. Povestea ultimului locuitor dintr-un sat invizibil pe harta judeţului Hunedoara

Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina cuprinde în întinderea sa de aproape 38.000 de hectare unele dintre cele mai importante aşezări antice de pe teritoriul României: cinci cetăţi dacice aflate în Patrimoniul UNESCO. „Perla“ ariei protejate din judeţul Hunedoara este Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei pre-romane.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările