Descoperirea uluitoare de Sânziene, în Sarmizegetusa Regia, locul misterios invadat de turişti în preajma sărbătorii
0De Sânziene, „flăcările bat pe comori”, iar cerurile se deschid, spun cei care locuiesc în satele din Munţii Orăştiei. Cetăţile dacice devin în aceste zile de sărbătoare adevărate locuri de pelerinaj. Cea mai bizară întâmplare petrecută în preajma Sânzienelor, la Sarmizegetusa Regia, a fost descoperirea matriţei antice de bronz, un artefact preţios ale căror secrete nu au fost aflate.
Sânzienele, celebrate în 24 iunie, aduc mii de turişti la cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, considerate de mulţi dintre vizitatori locuri încărcate de elemente din spiritualitatea strămoşilor noştri. Localnicii din satele aflate în preajma monumentelor antice spun că de Sânziene „flăcările bat pe comori”, iar „cerurile se deschid”, dar sărbătoarea din toiul verii are şi numeroase alte semnificaţii profunde.
Mitologia românească oferă indicii despre existenţa ritualurilor magice şi religioase îndeplinite din cele mai vechi timpuri de fecioare sau semizeităţi, numite drăgaice, sânziene, iele sau rusalii. „În obiceiurile, credinţele şi folclorul românesc, Drăgaica păstrează amintirea Marii zeiţe neolitice, divinitate lunară, echinocţială şi agrară, identificată cu Diana şi Iuno în Panteonul roman şi cu Hera şi Artemis în Panteonul grec. În ziua solstiţiului de vară, Drăgaica ar umbla pe Pământ sau ar pluti prin aer, se desfată, cântă şi dansează peste câmpuri şi păduri împreună cu alaiul său nupţial. Când i se nesocoteşte însă ziua, Drăgaica stârneşte vârtejuri şi vijelii, aduce grindină, ia oamenii pe sus şi îi îmbolnăveşte, lasă florile fără leac şi miros”, informa profesorul Ion Ghinoiu, autorul Dicţionarului de Mitologie Română. Sânzienele sunt zeiţe fecioare care apar noaptea în cete, de obicei în număr fără soţ. Ele ar fi zâne sfinte sau fecioare frumoase răpite de smei şi ţinute în palate ferecate, ascunse prin păduri neumblate de picior de om, scrie profesorul Ion Ghinoiu.
Descoperirea de Sânziene
În preajma Sânzienelor, un fapt neobişnuit s-a petrecut în urmă cu patru ani la Sarmizegetusa Regia. O furtună puternică a dus la dislocarea mai multor fagi bătrâni din cetatea dacică, iar sub rădăcina unui trunchi smuls din pământ, a doua zi, un grup de vizitatori şi administratorul sitului au descoperit un artefact unic în lume: o matriţă antică, împodobită cu reprezentări artistice ale unor animale mitice.
Modul în care obiectul cu formă hexagonală a ajuns la Sarmizegetusa Regia şi originea sa au rămas un mister. Matriţa despre care arheologii susţin că a fost folosită pentru confecţionarea unor obiecte de artă din metal a fost realizată din bronz şi are o greutate de circa opt kilograme. Pe ea au fost încrustate scene de luptă între animale, reale şi fabuloase, care au dat naştere mai multor interpretări.
Grifonii - lupi
Dintre fiinţele fabuloase ilustrate se remarcă grifonii. Potrivit cercetătorilor, grifonul este o creatură fabuloasă, născută în imaginarul oriental încă din mileniul IV înainte de Hristos, el reprezentând un motiv frecvent în artele decorative antice. Pe matriţă se află trei tipuri de grifoni: grifonul-vultur, grifonul-leu şi grifonul-lup. Dacă primele două tipuri se găsesc pe un spaţiu larg, grifonul-lup este specific spaţiului nord-pontic. „Tema luptei dintre grifoni şi alte animale are o lungă istorie iconografică, cu rădăcini mitologice profunde. Aceste creaturi fabuloase, asociate cu aurul pe care-l păzesc cu ferocitate, au fost imaginate ca nişte prădători. În arta nord-pontică, numită şi greco – scitică, abundă asemenea reprezentări în care vieţuitoare ierbivore sunt atacate şi sfăşiate de gifoni”, informează autorii volumului „Matriţa de bronz de la Sarmizegetusa Regia”, coordonat de Gelu A. Florea (Editura Mega, Cluj-Napoca, 2015). Alături de ei sunt înfăţişaţi lei, tigrii, leoparzi, rinoceri, hipopotami, urşi, mistreţi, lupi, tauri, zimbri, câini, cerbi, cai, ţapi, antilope, iepuri.
Matriţa reprezintă o dovadă a conectării acestui spaţiu cultural la fluxul artistic şi tehnologic de foarte bună calitate din Antichitate, susţineau arheologii.
Aşezările antice de la Costeşti, Piatra Roşie şi Feţele Albe, locuri în care pot fi văzute ruinele unor temple dacice, sunt şi ele căutate în preajma Sânzienelor.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Cel mai mare complex de temple şi sanctuare a fost înfiinţat în Sarmizegetusa Regia, vechea capitală a Daciei din vremea regelui Decebal. Aici aveau loc, potrivit unor istorici, ritualurile de iniţiere a războinicilor daci, dar şi sacrificii, iar forma unor aşezări misterioase i-a dus pe cercetători la concluzia că locurile erau punte de observaţie astronomică.
Sarmizegetusa Regia a oferit astăzi o privelişte impresionantă turiştilor care au ales fosta capitală a Daciei, din Munţii Orăştiei, pentru a asista la eclipsa solară. Şi celelalte cetăţi dacice au fost destinaţii ideale pentru călătorii interesaţi de fenomene astronomice.
Masivul Retezat este impresionant prin cele peste 40 de lacuri glaciare de la peste 2.000 de metri. Muntele a strâns mulţime de legende şi mistere, unele dintre ele fiind cu totul ieşite din comun. Se spune că poporul titanului Prometeu ar fi trăit în Retezat şi că „piramidele“ lui reprezină centre ale energiilor paranormale. Din istoria Retezatului nu lipsesc poveştile despre OZN-uri şi fenomene miraculoase.
Se încarcă comentariile...
