De ce au fost achitaţi medicii oncologi arestaţi de DIICOT, în 2013: „Au dat o şansă la viaţă bolnavilor”

De ce au fost achitaţi medicii oncologi arestaţi de DIICOT, în 2013: „Au dat o şansă la viaţă bolnavilor”

Spitalul Deva. Foto: ARHIVĂ.

A fost publicată motivarea în dosarul DIICOT în care mai mulţi medici şi farmacişti din judeţul Hunedoara au fost trimişi în judecată pentru infracţiuni economice, dar au fost achitaţi.

Ştiri pe aceeaşi temă

Tribunalul Sibiu a transmis motivarea sentinţei din 9 noiembrie 2020 prin care au fost achitaţi trei medici oncologi şi mai mulţi farmacişti din judeţul Hunedoara, arestaţi preventiv în 2013 în urma unei anchete răsunătoare la care alături de procurorii DIICOT a lucrat Traian Berbeceanu, la acea vreme şef al Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Alba.

Ultima anchetă răsunătoare a lui Traian Berbeceanu: medicii oncologi arestaţi în 2013 au fost găsiţi nevinovaţi


În aprilie 2013, în urma unor descinderi ale ofiţerilor de combatere a criminalităţii organizate aflaţi sub comanda lui Traian Berbeceanu, peste 30 de hunedoreni au fost aduşi la audieri, iar ulterior 12 dintre ei, printre care medicii oncologi Nadia Ţârvuloiu, Alina Popa şi Elisabeta Mezo, dar şi mai mulţi administratori ai unor farmacii din judeţul Hunedoara, au fost reţinuţi şi puşi sub învinuire pentru infracţiuni economice grave.

„În cursul anului 2010, doi dintre inculpaţi au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi evaziune fiscală. Au început să folosească firme pe care le deţineau şi în care aveau calitatea de asociaţi şi / sau administratori ori în care aveau aceste calităţi persoane apropiate sau chiar aparţinători, şi care deţineau farmacii, pentru a înregistra aprovizionări fictive cu medicamente, în special oncologice sau adjuvante (substanţe cu valori mari şi care sunt decontate din bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate în totalitate), după care medici de specialitate, cooptaţi în grupul infracţional organizat, prescriau astfel de medicamente pentru bolnavii de cancer aflaţi în tratament. Aceste medicamente nu erau în realitate administrate pacienţilor şi nici nu existau faptic în farmaciile la care ajungeau reţetele prescrise de medici. Ulterior, aceste reţete erau depuse spre decontare la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate a judeţului Hunedoara, încasându-se astfel contravaloarea acestora de către reprezentanţii farmaciilor”, se arăta în rechizitoriul DIICOT.


Imagini de la descinderile din 2013. SURSA: Hunedoara TV

Medicii oncologi achitaţi

Anchetatorii susţineau la acea vreme că prejudiciul se ridica la circa 11 milioane de lei, iar cercetările s-au finalizat cu un dosar de 40 de volume, trimis spre soluţionare la Tribunalul Sibiu. La şapte ani şi jumătate de la data punerii sub învinuire a celor 12 inculpaţi din dosar, instanţa de fond a decis achitarea a zece dintre ei, printre care şi cei trei medici oncologi Elisaveta Mezo, Alina Popa şi Nadia Ţârvuloiu, pentru toate infracţiunile de care au fost acuzaţi. Doar administratorii de societăţi comerciale Tatiana Făgădar şi Mihai Drăgoescu au fost condamnaţi la câte doi ani de închisoare, cu suspendare, pentru evaziune fiscală. În motivarea sentinţei, magistraţii Tribunalului Sibiu au arătat de ce i-au găsit nevinovaţi pe majoritatea celor inculpaţi.

„În condiţiile crizei de medicamente oncologice şi adjuvante existentă pe piaţa medicamentelor din România în perioada cercetată, respectiv 2010-2012, medicii oncologi trimişi în judecată în prezentul dosar, s-au găsit în situaţia deloc uşoară, dar şi neplăcută de a nu dispune permanent de aceste medicamente, absolut necesare supravieţuirii persoanelor bolnave de cancer. Din declaraţiile persoanelor audiate în cauză rezultă că nu erau rare situaţiile în care aceste medicamente nu se găseau în farmacia Spitalului Judeţean din Deva, motiv pentru care, potrivit legislaţiei în vigoare bolnavul era pus în situaţia de a se deplasa la farmacii pentru a-şi procura medicamentul oncologic sau adjuvant pe baza reţetei medicale prescrisă de medicul oncolog. În acea perioadă, tocmai datorită lipsei medicamentelor oncologice, Ministerul Sănătăţii din România a permis eliberarea medicamentelor de către farmacii cu circuit deschis (farmaciile din oraş). Însă, datorită perioadei foarte lungi în care Casa de Asigurări de Sănătate deconta farmaciilor medicamentele compensate furnizate de acestea bolnavilor, pe piaţa medicamentelor a intervenit un blocaj, farmaciile nefiind interesate să achiziţioneze de la producători medicamente oncologice care aveau costuri foarte ridicate”, se arată în motivarea soliţiei prin care medicii oncologi au fost achitaţi.

Medicamente pentru stocul de rezervă al spitalului

În aceste condiţii, arăta instanţa, medicii oncologi, având în vedere că în bolile oncologice timpul este esenţial pentru eficienţa tratamentului (tratamentul trebuie administrat urgent urmându-se o schemă de tratament), au apelat la diverşi furnizori de medicamente, în scopul obţinerii acestor medicamente, indispensabile tratării bolnavilor de cancer.

„Au făcut aceste demersuri fiind obligaţi să le facă în interesul pacienţilor, pentru a acorda o şansă la viaţă acestora. În acest sens medicii comunicau furnizorilor de medicamente/reprezentanţilor medicali medicamentele necesare efectuării tratamentului pentru bolnavii care nu au reuşit să le obţină ei înşişi de la farmaciile din oraş. Întârzierea administrării tratamentului citostatic poate avea efecte tragice asupra pacienţilor suferinzi de această boală deosebit de agresivă. În aceste condiţii, era absolut necesar ca medicamentele să existe permanent în secţia de oncologie pentru realizarea unui tratament efectiv pacientului bolnav de cancer. Acest stoc de medicamente oncologice s-a dovedit a fi, în urma probatoriului administrat, un stoc real, absolut necesar a exista în condiţiile în care la farmacia spitalului nu existau de multe ori astfel de medicamente”, se arată în motivare.

Datorită necesităţii urgenţei efectuării tratamentului, dar în lipsa medicamentelor citostatice din farmacia spitalului şi adeseori si din farmaciile de pe raza judeţului Hunedoara, medicii oncologi, în dorinţa de a trata aceşti bolnavi, au fost nevoiţi să facă demersuri pentru obţinerea acestor medicamente, să aibă la dispoziţie un stoc de astfel de medicamente, denumit ”stoc de rezervă”, la care aveau acces medicii şi personalul medical al secţiei de oncologie din cadrul Spitalului Judeţean Hunedoara, în vederea tratării bolnavilor de cancer.

„Medicii oncologi au încercat în virtutea exercitării profesiei de medic, a menirii acestei profesii şi în interesul pacienţilor să asigure acestora tratamentul cu aceste medicamente, contactând furnizori de medicamente sau administratori ai unor farmacii care dispuneau de astfel de produse şi care să le aducă aceste medicamente medicilor, motivat de faptul că bolnavii nu găseau de multe ori aceste medicamente în farmacii. Mulţi dintre aceştia sau aparţinătorii lor erau persoane în etate, cu o stare de sănătate şi aşa precară, ori locuiau în zone rurale, fiind nevoiţi să se deplaseze la farmaciile în oraş pentru a-şi căuta medicamentele, de multe ori, fără succes”, se arată în motivare.

„Prejudiciul CJAS nu există”

Această penurie de pe piaţă a medicamentelor oncologice şi adjuvante nu poate fi imputată nici medicilor şi nici pacienţilor, însă a-i fi lăsat pe aceşti pacienţi fără tratament, ar fi dus la efecte ireversibile asupra sănătăţii şi vieţii acestora, arătau magistraţii.

„Din acest motiv, (deşi era obligaţia sistemului sanitar din România să asigure existenţa în stocul spitalelor a medicamentele necesare tratamentului pacienţilor bolnavi de cancer), medicii s-au implicat personal în obţinerea în timp util administrării pacientului a medicamentelor citostatice şi adjuvante, pentru ca acestor pacienţi să le fie administrat tratamentul citostatic, chiar încălcând unele norme, instrucţiuni emise de Ministrul Sănătăţii”, se arată în motivarea sentinţei.

Magistraţii au stabilit că acţiunile medicilor nu au prejudiciat CJAS Hunedoara, întrucât nu numai că nu s-a dovedit că medicamentele oncologice trecute pe aceste reţete (apreciate false de organul de urmărire penală) nu s-au regăsit în tratamentul efectuat pacienţilor, însă chiar procedura autorităţii care deconta aceste medicamente trebuia imperativ urmată , aceasta dând o aprobare care se elibera pe baza unui referat justificativ, căruia îi erau anexate analizele pacientului, actele de identitate, consimţământul scris al acestuia, referat care era depus la CJAS personal de pacient.

Soluţia dată de Tribunalul Sibiu a fost contestată, iar dosarul va fi judecat, în apel, la Curtea de Apel Alba Iulia.

Vă recomandăm să citiţi şi:

FOTO Traian Berbeceanu în anii 2000. Stilul nonconformist prin care poliţistul se distingea faţă de colegii săi

FOTO Traian Berbeceanu şi Codruţa Kovesi, în prima lovitură dată jefuitorilor combinatului. Povestea mafiei fierului, salvată de amorţeala justiţiei

FOTO VIDEO Traian Berbeceanu a fost ridicat de mascaţi. Declaraţie şocantă a şefului BCCO Alba despre dosarul său

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările