Judecătorii Curţii de Apel Galaţi se opun proiectului de lege privind abrogarea pensiilor de serviciu

Judecătorii Curţii de
Apel Galaţi se opun proiectului de lege privind abrogarea pensiilor de serviciu

Foto: arhivă Adevărul

Adunarea generală a judecătorilor Curţii de Apel Galaţi s-a întrunit pe 21 ianuarie pentru a formula un punct de vedere referitor la abrogarea dispoziţiilor legale care consacră pensia de serviciu, considerând că o astfel de decizie ar încălca independenţa şi ar afecta statutul constituţional al judecătorilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Adunarea generală a judecătorilor Curţii de Apel Galaţi a exprimat un punct de vedere negativ cu privire la adoptarea Proiectului legislativ nr. PL-x 292/2019 aflat la Camera Deputaţilor, intitulat „Lege privind abrogarea unor prevederi referitoare la pensiile de serviciu şi indemnizaţiile pentru limită de vârstă, precum şi pentru reglementarea unor măsuri în domeniul pensiilor ocupaţionale.”

Conform unui comunicat transmis de Biroul de Informare şi Relaţii publice din cadrul Curţii de Apel Galaţi, judecătorii au invocat următoarele motive:

-Proiectul legislativ a cărui aprobare este iminentă are nr. PL-x 292/2019 la Camera Deputaţilor şi titlul „Lege privind abrogarea unor prevederi referitoare la pensiile de serviciu şi indemnizaţiile pentru limită de vârstă, precum şi pentru reglementarea unor măsuri în domeniul pensiilor ocupaţionale”, astfel cum a fost modificat în 18.12.2019 [a se vedea Raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială (http://www.cdep.ro/comisii/munca/pdf/2019/rp292.pdf)]. Titlul iniţial a fost modificat după ce unele dintre categoriile enumerate în acel titlu au fost excluse de la măsura abrogării pensiilor de serviciu.

- Prin art. 2 se abrogă în bloc art. 82, 83, 831, 832, 833, 84, 85 şi 851 din Legea nr. 303/2004, eliminându-se cu totul pensiile de serviciu ale magistraţilor (a se vedea amendamentele din 18.12.2019). Aşadar, punctul de vedere al adunărilor generale vizează, astfel cum s-a stabilit prin Hot. nr. 55/2019 a Secţiei pentru Judecători a CSM, iminenta abrogare a dispoziţiilor legale privind pensia de serviciu a magistraţilor.

De notat este faptul că, în forma iniţială, art. 82 alin. 1 se modifica (nu se abroga). De asemenea, de notat faptul că propunerea privind introducerea art. 852 cu conţinutul „Pensiile de serviciu stabilite, recalculate şi actualizate în condiţiile prezentei legi nu pot fi mai mari decât indemnizaţia de încadrare brută lunară sau decât salariul de bază brut lunar din ultima lună de activitate înainte de data pensionării” a fost respins în şedinţa din 18.12.2019 (a se vedea Raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, Anexa 2 – Amendamente respinse). Aşadar, intenţia vădită este de abrogare a pensiilor magistraţilor.

-Independenţa justiţiei este o valoare fundamentală a statului de drept, nefiind un privilegiu al magistratului, ci un drept al cetăţenilor de a beneficia de garanţiile unui stat în care nimeni nu este mai presus de lege. Independenţa justiţiei constituie o condiţie prealabilă apărării statului de drept şi garantării fundamentale a unui proces echitabil, astfel cum a reafirmat Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni în Avizul nr. 17 (2014).

Independenţa financiară a judecătorului – componentă indubitabilă a independenţei judecătorului, ca esenţă a conceptului de „tribunal independent”, consacrat de CEDO, a fost afirmată şi reafirmată în documentele internaţionale ale căror prevederi nu pot fi ignorate, având în vedere angajamentele luate de Statul Român.

Prin Principiile Fundamentale ale Independenţei Justiţiei, adoptate de ONU în 1985, s-a stabilit că este de datoria tuturor guvernelor şi a celorlalte instituţii de a respecta independenţa corpului de judecători, fiind de datoria fiecărui stat membru să asigure resursele adecvate pentru a permite ca aceştia să îşi îndeplinească atribuţiile în mod corespunzător.

Astfel cum a evidenţiat Preşedintele Asociaţiei Europene a Judecătorilor (AEM-EAJ), în scrisoarea adresată Parlamentului şi Guvernului României, votată în unanimitate în şedinţa Asociaţiei Europene a Judecătorilor, în cadrul Reuniunii Asociaţiei Internaţionale a Judecătorilor (IAJ-UIM) din luna septembrie 2019 - Astana, ca urmare a solicitării Asociaţiei Magistraţilor din România, magistraţii trebuie să primească o renumeraţie suficientă pentru a le asigura independenţa economică şi, prin aceasta, demnitatea, imparţialitatea şi independenţa.

Remuneraţia judecătorilor nu trebuie să depindă de rezultatele muncii acestora ori de performanţele lor şi nu trebuie să fie redusă pe perioada activităţii. Principiul este înscris în Carta Europeană privind Statutul Judecătorilor. De asemenea, Preşedintele EAJ a citat art. 8-3 din Cartă, potrivit căruia pensia magistratului trebuie să fie în concordanţă cu responsabilităţile categoriei profesionale din care face parte. S-a relevat şi că, în trecut, Asociaţia Europeană a Judecătorilor a afirmat deja că o cauză generală de îngrijorare este situaţia judecătorilor după pensionare.

Adesea, se susţine că judecătorii după pensionare ar trebui trataţi în acelaşi mod ca toţi ceilalţi cetăţeni dintr-o anumită ţară. Acest argument neglijează aspectul important că o garanţie a unui viitor sigur din punct de vedere financiar la pensionare va fi un stimulent puternic pentru independenţă în perioada de activitate a unui judecător.

-CSM a subliniat în avizul negativ dat proiectului de lege că statutul magistratului impune acordarea pensiei de serviciu şi a remuneraţiei adecvate ca o componentă a independenţei justiţiei, garanţie a statului de drept, prevăzută de art. 1 alin. 3 din Constituţia României.

Curtea Constituţională a statuat, fără echivoc, că independenţa justiţiei, ca garanţie constituţională, include securitatea financiară a magistraţilor care presupune şi asigurarea unor garanţii sociale, precum pensia de serviciu. Decizia CCR nr. 873/2010 a declarat ca fiind neconstituţională măsura adoptată de Guvern, a reducerii pensiilor de serviciu ale magistraţilor prin Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor din anul 2010.

Curtea Constituţională a subliniat: „În concluzie, Curtea constată că principiul independenţei justiţiei apără pensia de serviciu a magistraţilor, ca parte integrantă a stabilităţii financiare a acestora, în aceeaşi măsură cu care apără celelalte garanţii ale acestui principiu. Atât în jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României, cât şi în jurisprudenţa altor Curţi Constituţionale s-a statuat că stabilitatea financiară a magistraţilor reprezintă una dintre garanţiile independenţei justiţiei (…) Având în vedere toate aceste considerente şi ţinând cont de jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la pensia de serviciu a magistraţilor, Curtea constată că statutul constituţional al magistraţilor - statut dezvoltat prin lege organică şi care cuprinde o serie de incompatibilităţi şi interdicţii, precum şi responsabilităţile şi riscurile pe care le implică exercitarea acestor profesii - impune acordarea pensiei de serviciu ca o componentă a independenţei justiţiei, garanţie a statului de drept, prevăzut de art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală.”

-Măsura drastică şi neconstituţională lasă neatinse pensiile de serviciu ale militarilor (inclusiv personalului din instituţiile/autorităţile din domeniul „siguranţei naţionale”) şi ale poliţiştilor – urmând să beneficieze, în continuare, de aceste pensii şi personalul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Inechităţile ce se creează sunt evidente şi cu totul nejustificate, nesocotind specificul activităţii de judecător, procuror, precum şi interdicţiile/incompatibilităţile numeroase şi continue pe perioada exercitării profesiei (facem trimitere inclusiv la jurisprudenţa CSM, prin care au fost dezvoltate aceste incompatibilităţi/interdicţii în anii trecuţi).

În acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 45/2018 a confirmat regimul sever al incompatibilităţilor magistraţilor, făcând şi comparaţia cu alte sisteme de drept: „Spre deosebire de alte sisteme constituţionale (spre exemplu, Germania sau Suedia; a se vedea Avizul nr. 806/2015 privind libertatea de expresie a judecătorilor, adoptat de Comisia de la Veneţia, la cea de-a 103-a sa reuniune plenară din 19- 20 iulie 2015), care sunt mai permisive în ceea ce priveşte compatibilitatea funcţiei de judecător cu cele de demnitate publică, în sistemul nostru constituţional normele antereferite sunt foarte stricte cu privire la incompatibilităţile care însoţesc funcţia de judecător/procuror, raţiunea acestora fiind aceea de a evita confuziunea între aceste funcţii şi orice alte funcţii publice sau private, indiferent de natura lor (politică sau economică)” – pct. 169.

Care sunt inechităţile pe care le reclamă judecătorii

Magistraţii gălăţeni au ţinut să exemplifice câteva dintre inechităţile care ar rezulta din proiectul de lege:

-la nr. crt. 5 din Anexa nr. 1 – Amendamente admise (a se vedea Raportul din 18.12.2019 al comisiei pentru muncă şi protecţie socială) se susţine, la „motivare”, că „Este necesară menţinerea pensiilor militare de stat, având în vedere restricţiile impuse de lege pe perioada activităţii”, în timp ce la magistraţi nici măcar nu se aminteşte de restricţii, interdicţii, incompatibilităţi;

-personalul ANP, care aparţine ierarhic de Ministerul Justiţiei, continuă să beneficieze de pensii de serviciu, în timp de judecătorii şi grefierii nu; aşa fiind, judecătorul de supraveghere a privării de libertate care supraveghează şi controlează asigurarea legalităţii în executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate la penitenciar, nu va avea pensie de serviciu, dar personalul penitenciarului va beneficia de această pensie;

-procurorii care instrumentează cauzele penale, judecătorii care le soluţionează şi grefierii care participă la activitatea de urmărire penală, respectiv de judecată, nu vor avea pensie de serviciu, însă poliţiştii care vor face acte în acele dosare, potrivit competenţei lor, sub supravegherea şi din dispoziţia procurorului, vor avea astfel de pensie;

-judecătorii şi procurorii militari vor continua să beneficieze de pensie de serviciu (dat fiind că proiectul conţine abrogarea art. 82 alin. (7) din Legea nr. 303/2004, însă vor păstra pensie de serviciu ca militari), în timp ce judecătorilor şi procurorilor de la celelalte instanţe/parchete nu li se va mai recunoaşte acest drept.

-conform datelor publicate în presă, 9.400 de foşti angajaţi ai SRI beneficiau de pensii de serviciu în 2016, faţă de doar 3.800 pensionari judecători şi procurori în iulie 2019; de asemenea, „pensiile speciale” ce grevează în măsură covârşitoare bugetul statului, adică în proporţie de peste 90%, sunt pensiile militare, deci tocmai pensiile pe care proiectul de lege le exclude de la abrogare; deşi la nr. crt. 3 din Anexa nr. 1 – Amendamente admise, privind abrogarea dispoziţiilor din Legea nr. 303/2004 vizând pensiile speciale ale magistraţilor (a se vedea Raportul din 18.12.2019 al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială) se arată, la „motivare”, că „Este necesar să se elimine toate pensiile speciale, fără discriminare, construind astfel un sistem de pensii unitar bazat exclusiv pe principiul contributivităţii”, totuşi, toate pensiile de serviciu de mai sus rămân neatinse.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: