Curtea de Conturi acuză edilii din Tănăsoaia de fals în împroprietărirea „moşierului” Gică Duţă cu 1423 de hectare de pădure
0
Auditorii Curţii de Conturi au întocmit un raport în care arată cât de mult a fost afectată proprietatea publică de către procuratori precum Maricel Cosor, Gică Duţă sau Constantin Gîrboiu.
Potrivit Curţii de Conturi, în jefuirea pădurilor statului şi-au adus o contribuţie însemnată membri ai comisiilor locale şi judeţene, procuratorii, uneori şi cumpărători ai drepturilor litigioase, care au afectat semnificativ proprietatea publică a statului obţinând pentru moştenitori sau pentru ei înşişi suprafeţe de pădure mult mai mari decât cele legal cuvenite.
„Acest lucru a fost posibil prin depunerea de cereri la mai multe comisii, solicitând aceleaşi suprafeţe de mai multe ori în numele unor „moştenitori” care nu aveau întotdeauna vocaţie succesorală. Atunci când solicitările nu erau satisfăcute au apelat la instanţe care, de cele mai multe ori, le-au dat câştig de cauză în baza unor documente vechi care atestau proprietăţi cu mult înainte de 1948, a unor expertize tendenţioase şi a unor mărturii false date chiar în afara cadrului procesual”, se precizează auditorii Curţii de Conturi.
Procuratorul Gică Duţă a învins Direcţia Silvică
Un exemplu elocvent este cel al lui Gică Duţă, şeful Ocolului Silvic Focşani şi fost secretar de stat la Ministerul Agriculturii, care ar fi fost împroprietărit prin fals de către conducătorii Primăriei Tănăsoaia.
Dosarul „moşierului” Gică Duţă, repus pe rol la Judecătoria Adjud
„La nivelul anului 1948, din fosta moşie VLADNICU stăpânită de MARIA C. PLAGINO şi apoi de CONSTANTIN CRISTOFIL (legatar universal) mai rămăseseră 300 ha pădure cei doi vânzând de-a lungul anilor mari suprafeţe de pădure. Parte din pâlcurile cu vegetaţie forestieră (care nu intrau în categoria păduri) fusese expropriată în baza legilor de reformă agrară din 1921 şi 1945.Moştenitoarea DENISA CRISTOFIL a fost pusă în posesia celor 300 ha pădure însă, după aceasta, reprezentată fiind de DUŢĂ GICĂ, mai întâi în calitate de procurator, apoi în calitate de cumpărător al drepturilor litigioase, a depus la Comisia locală TĂNĂSOAIA şi la Comisia judeţeană VRANCEA notificări prin care mai solicita încă 1480 ha pădure depunând ca document un plan de hotărnicie al moşiei VLADNICU întocmit în anul 1877. După respingerea iniţială a cererii (7.03.2006) comisia locală TĂNĂSOAIA acceptă solicitarea propunândreconstituirea pentru încă 1.043 ha pădure, însă Comisia judeţeană invalidează propunerea.
Judecătoria ADJUD dispune, prin Sentinţa civilă nr.743/18.09.2008, reconstituirea dreptului de proprietate pentru 1485 ha pădure în baza planului de hotărnicie din 1877, a unei expertize cu multe inexactităţi şi afirmaţii false şi în baza unei scrisori a Primăriei TĂNĂSOAIA prin care comunică instanţei că este de acord cu reconstituirea pentru suprafaţa de pădure menţionată (nu avea această calitate legală motiv pentru care constituie un abuz) şi că vechiul amplasament este liber (fals–amplasamentul era deja ocupat de proprietari care dovediseră cu acte dreptul de proprietate la nivelul anului 1948). În această situaţie, reprezentanţii legali ai Primăriei Tănăsoaia au comis un abuz prin comunicarea acordului pentru reconstituirea suprafeţei de pădure şi un fals, întrucât amplasamentul era deja ocupat de proprietari.Pe această speţă, s-au desfăşurat mai multe acţiuni judecătoreşti dar, în toate cazurile, nu s-a ţinut seama nici de argumentele comisiei judeţene (intimată) şi nici de cele ale intervenienţilor (persoane care dovedeau cu acte că au devenit legal proprietari ai pădurii). Prin Sentinţa civilă nr.907/2008, dată în Dosarul nr.874/173/2008, aflat pe rolul Judecătoriei ADJUD, rămasă definitivă şi irevocabilă, s-a dispus reconstituirea pe numele luiDUŢĂ GICĂ (în acel moment subsecretar de stat în MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE, care era autoritate centrală pentru silvicultură) a dreptului de proprietate pentru 1.423 ha pădure, deşi, după cum s-a arătat, din moşia VLADNICU, mai rămăsese suprafaţa de 300 ha pădure la nivelul anului 1948 cu care a fost pusă în posesie CRISTOFIL DENISA”, se arată în raport.
Se încarcă comentariile...
