Acuzaţii de sabotaj în „patria lubeniţei“: s-a furat startul la pepenii de Dăbuleni

Acuzaţii de sabotaj în „patria lubeniţei“: s-a furat startul la pepenii de Dăbuleni

Marian Tone susţine că unii fermieri folosesc tratamente de coacere

Unii fermieri din Dăbuleni au început deja culesul, dar sunt acuzaţi de alţi localnici că ar folosi tratamente de coacere ca să fure startul în pieţe. Primii neagă tot şi susţin că lubeniţele sunt numai bune.

Ştiri pe aceeaşi temă

Marian Tone (34 de ani), din Dăbuleni, inginer agronom de meserie şi producător de lubeniţă, susţine că unii localnici au folosit tratamente de coacere, iar astfel celebrii pepeni au ieşit mult mai devreme pe piaţă. Bărbatul a adăugat că ştie că se luptă cu morile de vânt şi nimeni nu o să recunoasă acest lucru.

„Lubeniţa de Dăbuleni nu este coaptă cum trebuie şi îmi pare rău că spun acest lucru, dar în momentul de faţă nu sunt aşa cum trebuie. Unii folosesc anumite tratament de coacere, dar nu recunosc. Sunt mulţi care folosesc aşa ceva. Fură startul şi profită de preţ, iar noi când ieşim cu ele coapte le vindem cu 50 de bani aici, în Dăbuleni. Şi am ajuns să ne înjurăm unii pe alţii. Acum, dacă ar fi să culeg, cred că sunt cinci tone, dar vreau să am marfă coaptă şi să merg cu ea la Bucureşti. Noi, cei de la Dăbuleni, suntem de vină, pentru că atunci când ies primii pepeni scad preţul imediat, deoarece unii le iau mai crudane. Le mai ţin o zi şi se mai înroşesc, însă omul dacă şi-a luat ţeapă cu siguranţă numai vine să cumpere de la noi patru ani de acum înainte“, a declarat agricultorul Marian Tone.

 
 
Marian Tone susţine că lubeniţele de Dăbuleni nu sunt coapte
 

Temperaturile sunt cauza

Zilnic din Dăbuleni pleacă în pieţele din toată ţara peste 300 de tone de pepene verde. Câmpurile sunt pline de lubeniţă mare, iar oamenii sunt în plin proces de recoltare. Fermierii recunosc că au folosit tratamente, însă nu de coacere. „Este adevărat că pepenii verzi au ieşit anul acesta cu o săptămână mai devreme pe piaţă, dar acest lucru s-a datorat temperaturilor ridicate din ultimele zile. Lubeniţa are nevoie de căldură şi apă, terenul nostru este nisipos, iar această cultură se pretează foarte bine. Chiar nu înţeleg de unde au apărut zvonurile cum că am fi folosit tratamente de coacere. Cine îşi permite în ziua de astăzi să facă aşa ceva? Suntem conştienţi că trebuie să ducem acest brand mai departe, aşa că nu avem nevoie de reclamă negativă. Am folosit tratamente, dar de boală“, a spus Daniel Treanţă, fermier din Dăbuleni.

Pepenii culeşi în această perioadă cântăresc chiar şi 10 kilograme, iar cei mai buni sunt cei care au coaja închisă la culoare. „Eu vând în piaţă la Bucureşti, iar anul trecut, pentru că s-a făcut această reclamă negativă la lubeniţele noastre, am dus muncă de lămurire cu oamenii. Nimeni nu mai credea că sunt de la Dăbuleni, dar când le-am arătat ce mâini muncite am parcă m-au mai crezut. Noi nu le-am pus absolut nimic şi suntem printre puţinii care mai folosim şi sămânţă românească. Producţia a fost destul de bunicică, iar acum aşteptăm să vedem preţul cât o să reziste. În momentul de faţă se vinde cu 1 leu kilogramul, însă cred că în maximum două săptămâni o să ajungă şi la 50 de bani kilogramul. Este marfă multă şi este normal să fie aşa. Cred că o să soatem 40 de tone de lubeniţă la hectar, însă anul trecut am scos 60 de tone la hectar. Aceasta este situaţia şi nu avem ce să facem. Noi suntem mulţumiţi că avem cum să facem un ban, dar nimeni nu ştie cât muncim“, a declarat Luci Treanţă, localnică din Dăbuleni.           

 
 
Zilnic din Dăbuleni pleacă peste 300 de tone de lubeniţă
 

De cealaltă parte, agricultorul Marian Tone a mai spus că de ani buni în zonă se încearcă să se facă grupuri de producători, iar astfel cu toţii să reuşească să vândă marfa mult mai bine, dar unii nu văd acest lucru cu ochi buni. „Noi nu suntem serioşi. Plecăm la drum să facem să facem grup de producători, însă cinci sunt serioşi, iar al şaselea nu este. Dulcele de Dăbuleni este un brand, însă tot noi de aici suntem ăia care stâlcim. Am fost şi eu în alte zone, dar nu este ca la noi, debandadă. Aici este o mâncătorie. În ultimii ani la noi este prosteală pe faţă. Statul la nu se implică absolut deloc şi se ocupă acum de altceva. La ei, acolo, la Bucureşti, este aer condiţionat şi apă rece, iar la noi sunt 50 de grade, aşa că nu vine nimeni să ne întrebe de absolut nimic. O lubeniţă ca să fie coaptă trebuie să aibă toate semineţele negre, iar atunci putem să spune că a ajuns la maturitate şi putem să o scoatem pe piaţă. Pentru început preţul la noi de câţiva ani este la fel, este astăzi 1 leu, însă peste patru zile poate să fie 70 de bani sau 50 de bani sau 30 de bani“, a mai precizat Marian Tone.

 
 
Marian Tone susţine că producţia anul acesta a fost bună, dar preţul este la fel ca şi anul trecut   
 

Peste 1.500 de hectare de lubeniţă sunt cultivate în Dăbuleni în acest moment. Unii fermieri au experimentat o metodă revoluţionară de cultivare a lubeniţei: altoiţi cu o specie rezistentă de dovleac. Oamenii au declarat că aşa au reuşit anul acesta să aibă o producţie cu 30% mai mare.

 
 

„La 75 de ani am avut o ambiţie mare şi am pus lubeninţă cu tiugă (n.r. - dovleac) în solarii, iar după aceea am pus planta în câmp, iar producţia a fost una destul de mare. Pentru că i-am altoit cu tiugă au ieşit mult mai devreme  pe piaţă. Cine spune că am folosit tratamente de coacere nu are dreptate. Solul ne ajută foarte mult aici, aşa că nimic din ce se spun nu este adevărat. Suntem la prima recoltare, iar în câteva zile vom strânge toată producţia de pe câmp. Noi o vindem direct de aici, din Dăbuleni, pentru că avem foarte mulţi clienţi. Toată lumea ştie că este mai mare câştigul în pieţe, însă suntem prea mici şi nu avem loc acolo. Pleacă de aici cu 1 leu şi ajunge să fie vândută în ţară cu 2 lei şi 50 de bani. Noi suntem mulţi, dar chiar şi aşa putem să spunem că avem un profit cât de cât. Dacă afacerea nu ar fi profitabilă, cu siguranţă nu i-ar conveni nimănui să meargă mai departe“, a explicat o localnică.  

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările