Studiu: creierul masculin este diferit de cel feminin. Cum vor fi adaptate la sexul pacientului tratamentele viitorului
0O regiune a creierului care ajută la gestionarea funcţiilor corpului, inclusiv stresul, ritmul cardiac şi tensiunea arterială, reacţionează diferit la bărbaţi faţă de femei, atunci când intră în contact cu anumiţi stimuli, potrivit unui studiu realizat de Universitatea California din Los Angeles. Rezultatele sugerează că bolile asociate pot necesita diagnostice şi tratamente adaptate în funcţie de sex.
O regiune a creierului care ajuta la administrarea funcţiilor corpului, incluzând stresul, ritmul cardiac si tensiunea arteriala, reacţionează diferit la bărbaţi faţă de femei atunci când este supus la anumiţi stimuli, potrivit unui nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea California din Los Angeles (UCLA).
Rezultatele sugerează că bolile cardiovasculare se pot manifesta, de asemenea, diferit la femei şi la bărbaţi, ceea ce ar putea afecta modul în care acestea ar trebui să fie diagnosticate şi tratate.
Studiul, condus de Paul Macey, profesor asociat de asistenţă medicală, este publicat in revista „Biology of Sex Differences”. În cadrul studiului, mai multe scanări RMN (rezonanţei magnetică nucleară) sau fMRI (Imagistica prin rezonanta magnetica funcţională) au fost făcute pe voluntari in timp ce aceştia efectuau exerciţii cu flexorul palmar, care cresc tensiunea arterială şi ritmul cardiac prin semnale primite de creier. Folosită in principal în cercetare, scanarea fMRI foloseşte tehnologia de rezonanţă magnetica pentru a măsura activitatea creierului prin detectarea schimbărilor în fluxul sanguin.
Cortexul insular reacţionează diferit
Cercetătorii au descoperit ca porţiunea dintr-o regiune a creierului numită cortex insular a manifestat diferenţe de activitate la barbati respectiv la femei. La femei, partea dreaptă a cortexului insular a fost activată de exerciţiul cu flexorul palmar mai mult decât la bărbaţii, la care, în schimb, s-a înregistrat o mai mare activare a părţii drepte a aceleiaşi regiuni. Femeile au prezentat o frecvenţă cardiacă de repaus mai mare decât bărbaţii, dar nu au avut o creştere atât de mare a frecvenţei cardiace atunci când au executat exerciţiul cu flexorul palmar.
Testul exerciţiului cu flexorul palmar a urmat unui studiul publicat anterior de Macey şi colegii săi, care viza aceeaşi regiune a creierului, stimulată, de data aceasta, folosind manevra "Valsalva". O astfel de manevră se realizează prin încercarea de a expira în condiţiile în care căile respiratorii sunt închise. Participanţii îşi închid gura şi îşi strâng nasul în timp ce simulează o mişcare de expiraţie similară cu cea necesară pentru umflarea unui balon. Manevra Valsalva provoacă schimbări ale tensiunii arteriale prin răspunsurile de timpul "luptă sau fugi" ale creierului, care sunt controlate de o parte a sistemului nervos numită sistemul nervos "simpatic".
Dimpotrivă, exerciţiul cu flexorul palmar este legat de răspunsurilor creierului de tip "odihnă şi recuperare", numit sistemul nervos "parasimpatic". Sistemul nervos simpatic şi cel parasimpatic fac parte din sistemul nervos autonom sau "involuntar". În general, partea dreaptă a cortexului insular este influenţată mai mult de sistemul nervos simpatic, iar partea stângă de cel parasimpatic.
Bolile cardiovasculare, tratate în funcţie de sex
"La exerciţiul cu flexorul palmar, diferenţele au fost în partea stângă a creierului, în timp ce la testul Valsalva, diferenţele au apărut în partea dreaptă, ceea ce a fost o surpriză la început", a spus Macey. "Ceea ce arată ambele studii este însă că creierul femeilor şi cel al bărbaţilor sănătoşi răspund diferit la stimuli, aşa că este posibil să fie necesară o reevaluare a ceea ce reprezintă o stare de boală respectiv o stare de sănătate la femei şi la bărbaţi, pentru a vedea dacă oamenii sunt mai mult sau mai puţin vulnerabili la bolile cardiovasculare în funcţie de sexul lor", a conchis cercetătorul.
Cercetarea, de asemenea, face lumină asupra funcţiilor de cortextului insular. Această zonă de mijloc a creierului a fost dificil de testat până de curând prin tehnici de imagistică, a spus Macey. Astăzi, regiunea este studiată pentru rolul său în conştiinţa de sine şi în stres, precum şi în controlul cardiovascular. Macey şi colegii săi continuă să analizeze funcţiile acestei zone a creierului şi să facă legături între schimbările acesteia şi riscurile unei game largi de boli.
Citeşte şi
Regimul alimentar, principalul vinovat pentru apariţia obezităţii
Se încarcă comentariile...
