FOTO Irlandezul care face festival pe banii lui la Săpânţa

FOTO Irlandezul care face
festival pe banii lui la Săpânţa

Peter Hurley locuieşte în România de 19 ani. S-a îndrăgostit de maramureş, unde organizează, din 2010, un festival FOTO: Florina Pop

Peter Hurley locuieşte de 19 ani în România şi, anul acesta, organizează pentru a patra oară cunoscutul festival de folclor intitulat „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel“, în judeţul Maramureş.

Ştiri pe aceeaşi temă

Bucureştean prin adopţie şi maramureşean cu sufletul, Peter Hurley (45 de ani) este un irlandez care a investit până acum 160.000 de euro pentru a organiza trei ediţii ale unui festival de folclor intitulat „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel“. Dacă în perioada 2010-2012 bărbatul a pus la bătaie toate economiile sale, de această dată a câştigat un proiect pe fonduri europene, în valoare de 250.000 de euro, pentru organizarea festivalului.

Totuşi, pentru că banii vin mai greu, Peter Hurley se pregăteşte să facă un împrumut bancar pe care îl va acoperi după ce va primi fondurile europene. Pentru împrumut, organizatorul festivalului spune chiar că va garanta cu propriul apartament, din Bucureşti.

La prima vedere, gestul pare unul aproape nebunesc. Totuşi, dorinţa bărbatului de a ţine viu satul românesc şi de a investi în tradiţiile acestor locuri este mai puternică decât raţiunea.

„În Irlanda există termenul «revival the things that are lost», recrearea lucrurilor care sunt deja pierdute, trecute în istorie. Această reînviere e absolut necesară. Va veni şi în România. Numai că România are o mare şansă: poate să pornească această renaştere în timp ce tradiţiile sale sunt încă vii. Şi atunci se creează o legătură între ce e trecut şi ce e viitor, iar asta o să fie o reuşită unică în Uniunea Europeană. De asta am pornit festivalul“, explică Peter Hurley.

Irlandezul a ajuns în România în 1994, când avea 26 de ani. Un prieten l-a întrebat dacă nu vrea să vină la Bucureşti să facă afaceri împreună, consultanţă în marketing pentru stat şi pentru firme private.
A lucrat 15 ani, iar de patru ani este freelancer şi preşedintele Asociaţiei Interculturale de Tradiţii Ţărăneşti. Hurley este îndrăgostit iremediabil de satul românesc, despre care vorbeşte cu atâta patimă încât, dacă nu l-ar trăda accentul, ai zice că e român.

Întâlnirea cu Maramureşul

Hurley a ajuns pentru prima dată în Maramureş în vara lui 2003, împreună cu un alt prieten, iar peisajul l-a impresionat de-a dreptul.

„Am simţit ca şi când aş fi intrat într-o altă lume, foarte înapoi în timp. Am văzut ceva care nu credeam că mai poate exista. În Irlanda de Est, dacă te duci pe un deal, vezi câmpurile împărţite, case de piatră părăsite, moloz, vezi scheletul unei civilizaţii rurale demult pierdute. Aici, când am văzut de sus Maramureşul, am văzut acea civilizaţie rurală irlandeză în varianta ei vie“, povesteşte irlandezul.

Bărbatul crede că, dacă toate aceste frumuseţi ar fi fost în Irlanda, ar fi fost declarate zone protejate, iar statul ar fi fost foarte atent cu ele prin măsuri de protecţie cum ar fi impozite preferenţiale. Aşa s-a făcut în Irlanda, cu regiunile unde exista riscul de a se pierde limba irlandeză.

„M-am gândit că ar trebui o strategie asemănătoare pentru Maramureş, dacă nu este deja. Dar am crezut că alţii or să o facă“, mărturiseşte Peter Hurley.

În timpul petrecut în Maramureş a văzut ce înseamnă traiul la ţară, mersul la fân, îngrijirea animalelor, dar şi sărăcia. „Sunt destul de realist. Ştiu că lucrurile se schimbă, că omul nu mai vrea să mai stea la sat, într-o casă de lemn care nu are confortul unei case în oraş. Satul moare de foame acum. Unul dintre motive este că tinerii nu au motive culturale şi spirituale ca să rămână, nu simt că e o mândrie să fii de la sat“, consideră Hurley.

Soluţii pentru satul românesc

Lui Peter Hurley nu i-a venit să creadă că nu găseşte pe rafturile hipermarketurilor un produs făcut de o cooperativă din România, de o asociaţie a mai multor producători de lapte sau de carne. Spune că sunt soluţii pentru menţinerea satului românesc viu şi că acestea vin din trei direcţii – educaţie, economie şi cultură. Ştie că în şcoli se învăţa etnografie înainte să vină comuniştii la putere şi crede că oamenii ar trebui să înveţe la şcoală nu doar istoria locurilor, ci şi tradiţiile şi obiceiurile.

Hurley crede în puterea micilor producători locali, despre care spune că ar trebui să se asocieze şi să pornească iniţiative în domenii ca: turism, cultivarea florilor, creşterea de albine sau în orice alt domeniu în care doresc să investească banii europeni.

Anul acesta, festivalul va reflecta, mai mult ca niciodată, tradiţiile satului românesc. „Vor fi un fel de porţi deschise ale unui sat românesc din toate punctele de vedere. O fereastră spre o cultură străveche încă vie“, explică irlandezul.

Hurley mai spune că nu îşi doreşte, sub nicio formă, să vadă la festivalul lui mici pe grătar sau să asculte manele. Mâncarea va fi una tradiţională, făcută în gospodăriile oamenilor din Săpânţa, iar musafirii vor fi găzduiţi la Săpânţa şi în împrejurimi.

Irlandezul spune că nu i se pare normală atitudinea societăţii din România la adresa folclorului şi nivelul scăzut de interes în ceea ce priveşte promovarea culturii.

„Ce se face acum în România e o bătaie de joc la adresa culturii! Nu e bine, pentru că merită mai mult!“, este de părere Hurley.

Festivalul se desfăşoară la intrarea şi în interiorul Cimitirului Vesel din localitatea Săpânţa, judeţul Maramureş. Locul este faimos chiar şi peste hotare, pentru crucile viu colorate şi pentru picturile naive care prezintă viaţa persoanelor îngropate acolo. La fel de amuzante sunt şi versurile populare trecute pe cruci. Primul epitaf „vesel“ datează din anul 1935. În total, în cimitir se află peste 800 de astfel de morminte.

160.000  de euro este suma investită de Peter Hurley în primele trei ediţii ale festivalului.

“Când am văzut de sus Maramureşul, am văzut acea civilizaţie rurală irlandeză în varianta ei vie.
Peter Hurley

organizatorul festivalului

Istoria festivalului

„Drumul Lung spre Cimitirul Vesel“ a ajuns la a patra ediţie şi are loc anul acesta între 13 şi 17 august, la Săpânţa. Evenimentul va ţine cinci zile, adică cu două zile mai mult faţă de ediţiile precedente. Programul pentru acest an nu a fost încă bătut în cuie, însă în anii trecuţi au cântat Grigore Leşe, Grupul Iza, Rapsozii Gorjului, Fanfara din Bucovina şi compozitorul irlandez Shaun Davey. Zilnic vor avea loc concerte. Festivalul va cuprinde şi ateliere meşteşugăreşti de olărit, de cioplit în lemn şi de tors lână. Cei care vor să meargă la eveniment nu trebuie să plătească nimic: accesul este gratuit.

Festivalul „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel“ de la Săpânţa a ajuns la a patra ediţie. Evenimentul este organizat de irlandezul Peter Hurley. Afişul ediţiei din 2013  FOTO: Florina Pop

Imagini din aceeasi galerie
  • Festivalul „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel“ de la Săpânţa a ajuns la a patra ediţie. Evenimentul este organizat de irlandezul Peter Hurley. Afişul ediţiei din 2013  FOTO: Florina Pop
  • Imagine de la concertul de sâmbătă seara, 14 august, din Cimitirul de la Săpânţa  FOTO: pagina de facebook a festivalului
  • Concert din cadrul festivalului de la Săpânţa  FOTO: pagina de facebook a evenimentului
  • Compozitorul irlandez Shaun Davey, pe scena festivalului de la Săpânţa, la prima ediţie a evenimentului. Davey a realizat o compoziţie muzicală interesantă inspirată din epitafurile de pe crucile de la Săpânţa FOTO: Pagina de facebook a festivalului
  • Irlandezul Peter Hurley, alături de afişul festivalului pe care îl organizează, în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca  FOTO: Florina Pop
  • Peter Hurley, la standul Săpânţei din cadrul evenimentului numit Ziua Satului Românesc. Piaţa Unirii, Cluj-Napoca  FOTO: Florina Pop
  • Peter Hurley, la standul Săpânţei din cadrul evenimentului numit Ziua Satului Românesc FOTO: Florina Pop
  • Plasă de promovare a festivalului de la Săpânţa FOTO: Florina Pop
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările