De ce România nu a făcut o figură proastă la Jocurile Olimpice de Vară 2016: „reversul medaliilor“, explicat de psihologul Daniel David
0Cea mai proastă ediţie a Jocurilor Olimpice pentru România de după Al Doilea Război Mondial, astfel au titrat ziarele performanţa sportivilor români la Rio. Cercetătorul clujean Daniel David, autorul „Psihologiei poporului român“, a explicat de ce această abordare „catastrofală“ nu este corectă.
Evoluţia de la cel mai bun an pentru România, 1984, când la Olimpiada de la Los Angeles, sportivii au câştigat 53 de medalii, dintre care 20 de aur, şi până la cele 5 medalii de la Rio, a determinat o dezbatere cu accente catastrofice asupra sportului românesc. „Cea mai proastă ediţie a Jocurilor Olimpice pentru România de după al Doilea Război Mondial” - aceasta a fost mantra repetată de jurnalişti, analişti şi de simpli fani ai sportului. În paranteză menţionăm că în 1952, România a câştigat 4 medalii, fapt însă care nu este în măsură să ne facă să considerăm că cele cinci medalii de la Rio reprezintă un rezultat satisfăcător.
„Depinde cu ce comparăm acest rezultat”, spune cercetătorul clujean, Daniel David, autorul „Psihologiei poporului român”. „Raportat la noi înşine este una dintre cele mai slabe performanţe de după cel de-al Doilea Război Mondial, însă raportat la celelalte ţări din lume, rezultatul nu catastrofal şi nici măcar slab”, a explicat psihologul pentru „Adevărul”.
România de acum şi România de atunci
„Este evident că prin prisma experienţelor trecute – începând cu Olimpiada din 1956 – (1956-13 medalii, 1960-10, 1964-12, 1968-15, 1972-16, 1976-27, 1980-25, 1984-53, 1988-24, 1992-18, 1996-20, 2000-26, 2004-19, 2008-8, 2012-9), performanţa din prezent (2016-5 medalii- la scrimă-aur, tenis-argint), haltere-bronz, canotaj-bronz, lupte libere-bronz) nu ne mulţumeşte”, spune David. Performanţa din prezent este apropiată ca număr de medalii de cea din 1952 (4 medalii) şi peste celelalte obţinute de România de la începutul mişcării olimpice moderne şi până în 1952 (1900-0 medalii; 1924-1; 1928-0; 1936-1).
Daniel David, psiholog
România între primele 20%
Clasamentul Olimpic arată că la Rio 87 de ţări au câştigat cel puţin o medalie, numărul total de ţări/comitete olimpice participante fiind de 207 (206 plus o delegaţie sub egidă olimpică). România are un total de 5 medalii (1-aur; 1-argint; 3-bronz).
În Clasamentul Olimpic (2016) care combină medaliile (numărul total de medalii plus tipul de medalii), România se află pe poziţia 42, având 41 de ţări în faţa ei, aflându-se astfel în primele 20% dintre ţările participante (48% dintre ţările care au obţinut cel puţin o medalie). „Ca referinţă, ţări precum Argentina, Norvegia, Irlanda, Israel, Austria, Finlanda sau Portugalia se află la acest indicator sub România; trebuie însă adăugat aici faptul că pentru unele ţări (ex. Finlanda, Norvegia) clima poate să fie un impediment pentru performanţa la Jocurile Olimpice de vară, aceste ţări putând probabil performa mai bine la Jocurile Olimpice de iarnă”, arată David.
Dacă luăm în considerare doar suma medaliilor – 5 medalii -, după un studiu făcut de Compania Bloomberg (2016), România se află pe poziţia poziţia 22 – având 41 de ţări în faţa ei, aflându-se astfel în primele 21% dintre ţările participante (50.6% dintre ţările care au obţinut cel puţin o medalie). Ca referinţă, ţări precum Argentina, Norvegia, Irlanda, Israel, Austria, Finlanda sau Portugalia se află la acest indicator sub România.
Medalii şi produs intern brut
Prorectorul UBB, Daniel David, susţine însă că pentru a fi relevantă analiza rezultatelor nu se poate raportat doar la România, ci într-o lume globalizată trebuie să ne raportăm la celelalte ţări ale acestei lumi. Într-un studiu realizat de agenţia americană de ştiri Bloomberg a reieşit că există o corelaţie puternică între numărul de medalii obţinut de fiecare ţară şi produsul intern brut, respectiv, mărimea populaţiei. „Dacă PIB-ul este mare intră mai mulţi bani în infrastructura sportivă, specialiştii din domeniu sunt bine plătiţi, la fe şi sportivii. Pe de altă parte, dacă populaţia este mare bază de selecţie este mare”, a explicat David pentru „Adevărul”. Conform Bloomberg produsul intern brut explică 62% din varianţa în medaliile obţinute de diverse ţări, iar mărimea populaţiei explică peste 14% din varianţa în medaliile obţinute.
Dacă raportăm numărul de medalii la produsul intern brut, România se află pe poziţia 47, situându-se astfel în primele 24% dintre ţările participante. Practic, Bloomber a corelat PIB-ul cu numărul de medalii. Rezultatele obţinute sunt optimiste pentru România care a obţinut 1,21 de medalii, în timp ce SUA a obţinut 0,67 medalii, Germania - 1,09 medalii, Spania - 1,05 medalii, Polonia - 1,09 medalii.
„Dacă raportăm numărul de medalii la mărimea populaţiei conform Bloomberg, România se află pe poziţia 44, situându-se astfel în primele 26% dintre ţările participante. Ca referinţă, sub noi se află Finlanda, Austria, Turcia, Brazilia, Portugalia, Argentina sau China. Peste noi, dar în poziţii destul de apropiate, se află Rusia (poziţia 36), SUA (37), Spania (38), Japonia (39) sau Polonia (40)”,
Daniel David, psiholog
Cătălina Ponor la Olimpiada de la Rio. FOTO: Gulliver Getty
„România nu a făcut o figură proastă”
Concluzia psihologului este că „situarea României între primele 25% dintre ţările participante la Olimpiada de la Rio nu este un rezultat slab. Dacă luăm în considerare mărimea populaţiei sau produsul intern brut, în ciuda aparenţelor, România nu a făcut o figură proastă la Jocurile Olimpice de vară din 2016, prin raportare la alte ţări de referinţă pentru noi (ex. SUA sau alte ţări din spaţiul Uniunii Europene) sau la nivel internaţional (ex. China, Rusia)”. Totuşi dacă susţiem că România a făcut o figură proastă, „atunci trebuie spus imediat şi faptul că folosind această unitate de măsură o figură proastă au făcut şi ţări bine profilate internaţional, precum SUA, Germania, China, Rusia, etc. Altfel spus, în principiu, la indicatorii principali, România se află cel puţin între primele 25% dintre ţările participante”, a conchis Daniel David.
„Dacă vrem rezultate şi mai bune, atunci trebuie ca sportul să devină domeniu strategic în care să investim preferenţial la fel ca în perioada comunismului. Eu consider că rezultatele României din 2016 sunt un semn de normalitate dacă ne raportăm la resursele investite
Daniel David, psiholog
Medaliatul cu bronz la lupte libere - Albert Saritov. FOTO: FOTO: Gulliver Getty
De ce viziunea catastrofică
Psihologul explică tonul catastrofic al dezbaterii care s-a purtat în mediul public din România pe de o parte prin emoţionalitatea poporul român, care se traduce în acest caz prin „tendinţa de a exagera atât negativul, cât şi pozitivul -, pe un fond puternic de cinism”. De asemenea, un rol important în atitudinea faţă de rezultatele de la Rio este „discrepanţa dintre cum ne credem (proiecţie susţinută de performanţele vechi) şi cum suntem (performanţa din 2016 sub nivelul proiecţiilor) generează o emoţionalitate negativă, cu reacţii şi contrareacţii puternice în spaţiul public, pe un fond colectivist şi cinic/ironic, care angajează uneori şi sportivii”.
„Dacă vrem rezultate şi mai bune, atunci trebuie ca sportul să devină domeniu strategic în care să investim preferenţial la fel ca în perioada comunismului. Eu consider că rezultatele României din 2016 sunt un semn de normalitate dacă ne raportăm la resursele investite. Trebuie să ne gândim unde vrem să fim şi în raport cu ce dăm”, spune David. Psihologul crede că din dezbaterea privind rezultatele la Olimpiadă a lipsit abordarea privind costurile obţinerii medaliilor. „În primul rând trebuie să ne hotărâm dacă vrem să fim o ţară care-şi foloseşte mai mult din potenţialul sportiv şi dacă da, să investim resurse pe care trebuie să conştientizăm că le luăm de altundeva. Sau putem să fim o ţară unde nu se investeşte programatic în sportul olimpic, punându-se accentul pe sportul de masă, situaţie care, cred, că se practică în majoritatea ţărilor vestice”, spune David. Accentul pus de România comunistă, şi de alte ţări comuniste dealtfel, pe obţinerea de medalii olimpice a fost o politică prin care se încearca să se dovedească forţa orândurii, dovada reuşitei economice şi sociale. „E importat de precizat că investiţiile în sportul olimpic nu anulează sportul de masă -întrucât dacă faci o bază sportivă, aici pot veni mai multe persoane şi creşti astfel baza de selecţie, dar trebuie să conştientizăm că resursele trebuie luate din alte zone”.
Cine este Daniel David
Potrivit Thomson ISI/Web of Science, Daniel David (43 de ani) este psihologul român cu cel mai mare impact în literatura de specialitate naţională şi internaţională, prin numărul de citări în comunitatea ştiinţifică. Din 2007 este şeful Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul UBB. În ianuarie 2013 a fost numit director responsabil cu cercetarea la faimosul Institut american Albert Ellis din New York. Universitarul este autor al volumului „Profilul psihologic al poporului român”. La începutul anului a fost numit prorector care răspunde de cercetare în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
Citeşte
Se încarcă comentariile...
