Cum ne pregătim imunitatea pentru lupta cu COVID-19: „O viaţă normală, sănătoasă, ajută la funcţionarea celulelor din sistemul imunitar“
0
Diferenţa dintre persoanele care fac cazuri uşoare de COVID-19 şi cele care ajung la terapie intensivă ţine, în mare parte, de sistemul imunitar. Profesoara Diana Deleanu, şefa disciplinei de Imunologie, din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie Cluj, precizează care sunt elementele de care depinde funcţionarea optimă a sistemului imunitar.
Preşedintele României Klaus Iohannis a anunţat că din data de 15 mai se vor ridica restricţiile de circulaţie, cu condiţia purtării de măşti de protecţie în spaţiile închise. Sunt slabe şansele să avem un tratament sau un vaccin până la această dată. Vor urma, probabil şi alte măsuri de „relaxare”, astfel că, pe lângă distanţarea socială şi măştile de protecţie, doar sistemul nostru imunitar ne vă putea apăra de COVID-19.
În acest context, „Adevărul” a realizat un interviu cu profesoara Diana Deleanu, şefa Disciplinei de Imunologie, din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Cluj, despre cum putem să ne pregătim sistemul imunitar pentru lupta cu COVID-19 şi despre cum se explică reacţia diferită la virus în funcţie de sistemul imunitar.
ADEVĂRUL: Există în acest moment studii ştiinţifice care să ateste care există o legătura între COVID-19 şi sistemul imunitar? Are legătură cu imunitatea prevalenţa cazurilor grave la persoanele peste 65 de ani şi existenţa unor cazuri foarte uşoare la copii şi adolescenţi, aproape fără niciun deces? Vă rog să explicaţi?
DIANA DELEANU: Exista multe studii publicate legate de infecţia cu noul coronavirus, dar marea lor majoritate au că teme principale aspectele clinice, terapeutice şi epidemiologice. Este mai dificil să se facă experimente imunologice într-un interval scurt de tip (5 luni), iar protocolul, metodologia studiului să fie încadrată în criteriile ştiinţifice de publicare. Totuşi unele dintre studii, prin anumite disfuncţii constate la pacienţii cu infecţia cu SARS-CoV-2 au prezentat unele ipoteze legate de aspecte imune şi noul virus corona. Se pare că agresivitatea acestui virus este data de activarea în exces a răspunsului pentru apărare cu supra-activarea unor celulele şi sinteza suplimentară, în cantitate crescuta de citokine (precum interleukina-6 = ÎL-6). Mai sunt implicate sistemul Notch, limfocitele T17 etc. Efectele acestor citokine au fost denumite „furtuna citokinelor” şi ele pot duce la afectare severa pluriorganică şi chiar la deces. Furtuna citokinelor duce la fenomene de activare celulară cu inflamaţie în exces ce lezează integritatea celulelor şi organelor. Copiii încă nu au dezvoltat sistemul imunitar general şi răspund mai slab la stimuli.
Diferenţa dintre persoanele de aceeaşi vârstă – în care o persoană face o formă gravă şi decedează, iar alta face o formă asimptomatică, este dată de un răspuns imun diferit?
Da, uneori anumite defecte imunitare nu sunt cunoscute, nu sunt diagnosticate şi ele se manifesta doar într-un context infecţios. Acest context infecţios poate duce la diagnosticul anomaliei imunitare, dar aceasta nu se realizează în toate situaţiile. De exemplu, poate exista o anomalie a unui receptor celular situat la suprafaţă celulei, care constituie concomitent şi poarta de intrare a unui virus. Dacă receptorul nu are conformaţia, structura normală (obişnuită) şi este modificat printr-o anomalie genetica, virusul nu se mai poate lega de celula şi nu poate intra în celulă. Astfel, persoana care a fost în contact de infecţia, dar are o anomalie a receptorului, nu dezvoltă simptome, în timp ce altă persoană care are numeroşi receptori, pe diferite celule, face o forma severă. Există această „rezistenţă” naturală la boală, care de fapt a ajutat societatea umana să supravieţuiască diferitelor forme de endemii/pandemii.
Un sistem imunitar puternic ne ajută în lupta cu COVID-19?
Un sistem imunitar care lucrează perfect ne ajută să trecem cu bine, uşor, fără complicaţii şi sechele, printr-o îmbolnăvire.
La un moment dat se vorbea despre vitamina C, care ar funcţiona ca tratament pentru COVID-19. Ce părere aveţi?
În prezent există studii publicate legate de anumite vitamine (de ex. vitamina C, vitamina D), dar şi de microelemente (Seleniu, Zinc) care ajută sistemul imunitar să funcţioneze corect. Studiile sunt efectuate în laborator, pe celulele sau animale selectate şi care au arătat efecte favorabile imunităţii. Însă studiile umane sunt încă la început, existe elemente încurajatoare, dar rezultate certe, verificate absolut nu exista.
Ne poate ajuta alimentaţia sănătoasă sau anumite alimente în lupta împotriva COVID-19? Dar mişcarea fizică? Cum influenţează stresul sistemul imunitar?
O viaţă normală, sănătoasă, care include alimentaţie echilibrată, completă, cu o stare fizică, dar şi psihică bune ajută la funcţionarea celulelor din sistemul imunitar. Alimentaţia dezechilibrata, lipsa unui efort fizic raţional, stresul (orice formă) duce la scăderea activităţii unor elemente ale imunităţii şi totodată apar factori deprimanţi ai imunităţii (de exmplu hormonul de stres – cortizol, care este un imunodepresiv cunoscut).
Ce măsuri putem lua pentru a ne întări sistemul imunitar (alimentaţie, vitamine, stil de viaţă)?
Alimentaţia normală, echilibrată, de tip mediteranian este cea mai sănătoasă şi pentru sistemul imunitar. Legat de fumat, în contextul COVID, exista informaţii discordante: cei cu afectarea pulmonară indusă de fumat (bronşitele cronice obstructive) ar evolua mai sever, dar pe de altă parte s-a afirmat că fumătorii ar fi mai rezistenţi la infecţia cu SARS-CoV-2! Rămâne ca timpul să poată da un răspuns corect, prin studiile efectuate asupra acestei probleme.
Profesoara Diana Deleanu. FOTO: UMF CLUJ
„Strategia adoptată de Suedia este cea mai aproape de evoluţia normală a unei societăţi”
Unele ţări, precum Suedia, au ales strategia imunizării de turmă. Credeţi că şi România va ajunge la o astfel de strategie după „relaxarea” restricţiilor de circulaţie?
Din punctul meu, strategia adoptată de Suedia este cea mai aproape de evoluţia normală a unei societăţi. Expunerea indivizilor la o infecţie, care în marea ei majoritate afectează, în cele mai sumbre situaţii, 20% din populaţie, dintre care marea lor majoritate (în cel mai nefericit scenariu aproximativ 80%) nu dezvoltă boli severe (sunt asimptomatici sau paucisimptomatici) trebuie tratată cu calm, în absenţa sindromului de panică isterică generalizată (cum din păcate se face acum, în multe zone din lume!). Rămâne o mică minoritate de indivizi (aprox.0,04% din populaţie), cu risc de îmbolnăvire severă, care trebuie protejaţi. Protejarea se face prin izolare, sau limitarea contactelor cu risc, prin tratament precoce (lucruri pe care le putem face la ora actuală) şi, în viitor, cu profilaxie prin vaccinare (probabil în 2021). Este o modalitate corectă, eficientă sanitar şi economic! Daca se vă aplica în România depinde doar de politica guvernului şi a comitetului de urgenta pentru infecţia cu SARS-CoV-2.
Una dintre teoriile care explicau numărul mai mic de decese de COVID-19 în Europa Centrală şi de Vest comparativ cu Vestul Europei, făcea apel la un polimorfism genetic privind gena ACE. Există polimorfisme genetice ale populaţiilor din Europa de Est care influenţează imunitatea?
S-a discutat încă de la începutul pandemiei de receptorul pentru ACE, care este receptorul pentru SARS-CoV-2. Este posibil să existe polimorfisme genetice, dar nu numai între Europa de Vest şi cea de Est. Exista diferenţe şi în aceeaşi ţară (de ex anumite zone din Italia, SUA, China nu au avut aceleaşi rate înalte de îmbolnăvire şi de deces, ca alte zone). Da, polimorfismele pot influenţa imunitatea (şi în bine, dar şi în rău).
„Nu ar fi exclus că cei cu grupa 0 să fie mai rezistenţi la COVID”
Cercetătorii chinezi au descoperit, de asemenea, că persoanele cu grupa de sânge „0” sunt cele mai rezistente la infecţia cu COVID-19, în timp ce persoanele cu sânge de tip A (II) sunt cele mai sensibile la infecţia cu coronavirus. Există o corespondenţă de acest gen în ceea ce priveşte imunitatea la infecţii, la modul general? Sunt persoanele cu grupa 0 mai rezistente la infecţii decât cele cu grupa A (II)?
Da, s-a raportat un efect favorabil al persoanelor ce fac parte din grupa O sanguină, dar sunt doar un număr mic de pacienţi; rămîne ca studii mai largi (ai nevoie de un număr mare de persoane incluse într-un studiu epidemiologic) pentru a trage o concluzie pertinentă! Există în alte afecţiuni (infecţioase sau nu) demonstrată corelaţia între anumite grupe sanuguine şi apariţia unor îmbolnăviri; deci nu ar fi exclus că cei cu grupa 0 să fie mai rezistenţi la COVID.
Cum credeţi că vă schimba modul în care trăim, din punctul de vedere al sănătăţii publice, această pandemie după revenirea la „normal”?
Probabil ne-au speriat guvernanţii şi media atât de tare, încât vor exista schimbări în viaţă noastră legate de distanţa socială, modalităţile de relaţionare interumană. Totuşi, cred că aceste luni de izolare ne-au făcut, pe majoritatea populaţiei, să înţelegem ce înseamnă în mod real viaţă umana: familia, prietenii, locul de muncă, mediul.
În final, dacă aveţi un mesaj/sfat de transmis cititorilor „Adevărul” care credeţi că le vă fi de folos pentru a se adapta la noile realităţi aduse de această pandemie (în afara cadrului întrebărilor), vă rugăm s-o faceţi aici.
Doresc să transmit cititorilor dumneavoastră să fie raţionali, să cearnă din „furtuna” informaţiile venite de la guvernanţi şi media ce este corect şi ce este necesar absolut vieţii noastre!
Cine este Diana Deleanu
Diana Deleanu este Profesor, şefa Disciplinei de Imunologie, cu o experienţă de predare a acestei materii de 20 de ani (cu activitate la Imunologie, UMF Iuliu Hatieganu, din 1999). Este iniţiatoare învăţământului obligatoriu de Alergologie şi Imunologie în UMF Cluj-Napoca. A susţinut cursuri la toate facultăţile de medicină şi de medicină dentară din cadrul universităţii noastre şi alte universităţi din ţară. A coordonat efectuarea de stagii pentru medicii rezidenţi în alergologie şi imunologie. A publicat în domeniul imunologiei tumorale (domeniu efectuat şi lucrarea de doctorat) în care a şi alergologiei.
A contribuit la cursurile pentru studenţii de Medicină. Activitatea de cercetare se concretizează în 10 granturi şi numeroase trialuri clinice naţionale şi internaţionale. Subiectul cercetărilor se referă în principal la afecţiunile alergologice şi imunologice. A efectuat primele studii de epidemiologie în bolile alergice din România. Este Preşedinta Societăţii Române de Alergologie si Imunologie Clinice din 2006. Este editor sef a Revistei Române de Alergologie şi Imunologie Clinice. În calitate de medic primar Interne şi Alergologie şi Imunologie Clinică profesează la Institutul Regional de Gastroenterologie şi Hepatologie (IRGH) "Prof. Dr. O. Fodor", instituţie în care conduce compartimentul de Alergologie şi Explorări Funcţionale.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
