Cinci motive pentru care e mai bine să ne alegem primarii în două tururi de scrutin

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cum ne alegem primarii, într-un tur de scrutin sau în două? Centrul pentru Studiul Democraţiei, un think-tank înfiinţat în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, a găsit 5 motive pentru care alegerea în două tururi de scrutin este varianta cea mai bună. Totuşi, o Ordonanţă de Urgenţă în acest sens este o opţiune riscantă, spun cercetătorii.

„Variabilele care exprimă calitatea guvernării şi nivelul de dezvoltare nu au un efect pozitiv asupra şanselor de realegere a primarilor”, este concluzia îngrijorătoare a studiului pe care l-a făcut Centrul pentru Studiul Democraţiei (CSD), un think-tank înfiinţat în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj). Lipsa de dezvoltare a localităţilor e compesantă de primarii în funcţie prin influenţarea mass-mediei locale, precum şi prin stabilirea unor contracandidaţi necompetitivi din partea celorlalte partide. „Rămânerea însă la un sistem de alegeri într-un singur tur are toate şansele să menţină sau să înrăutăţească şi mai mult această stare de fapt”, arată cercetătorii clujeni, care au identificat 5 motive pentru care situaţia trebuie schimbată. 

Cinci argumente pentru două tururi de scrutin

Redăm mai jos cele cinci motive redate în analiza CSD: 

1. Alegerile într-un singur tur favorizează primarii aflaţi în funcţie şi partidele de care aparţin. Aceştia deţin controlul asupra resurselor locale şi pornesc cu un avantaj în campanie faţă de contracandidaţi. De asemenea, primarul aflat în funcţie este avantajat de notorietate. După mai multe cicluri electorale, opoziţia tinde să devină tot mai slabă, iar şansa apariţiei unor competitori puternici scade. 

2. Votul într-un singur tur încurajează votul strategic al celor care participă. Dacă este clar că preferatul unui alegător nu are nici o şansă, atunci fie nu va merge la vot, fie nu va mai vota pentru cel pe care îl preferă, ci pentru unul care are mai multe şanse de a-l învinge pe candidatul pe care îl preferă cel mai puţin (...) Astfel, au fost frecvente şi până acum situaţiile în care primari în funcţie au influenţat înainte de alegeri mass media locală, prezentând rezultate distorsionate ale unor sondaje de opinie

3. Votul într-un singur tur este mai puţin favorabil dezbaterilor privind problemele existente în localitate şi a soluţiilor posibile decât votul în două tururi. Un singur tur de scrutin este mai puţin favorabil organizării de dezbateri publice, în special a celor în care candidaţii principali se confruntă direct. Un candidat care e sigur că ar ieşi pe primul loc nu ar avea motive să se expună în public. 

4. Turul doi stimulează candidaţii şi partidele să identifice teme comune şi să creeze alianţe pentru a obţine majorităţi. Deşi poate fi interpretată şi în sens negativ, încheierea de alianţe preelectorale previne fragmentarea ideilor, forţează coagularea lor cu un sprijin politic mai larg, iar apoi astfel de coaliţii preelectorale pot sta la baza unor coaliţii în consiliile locale. (...) În plus, un primar ales fără o majoritate a voturilor (presupunând că partidul lui a obţinut un procentaj similar) e obligat să negocieze şi să ofere resurse sau funcţii pentru a-şi asigura o majoritate.

5. Alegerea într-un singur tur ridică probleme de legitimitate. Un primar ales într-un singur tur cu mai puţin de jumătate din voturile exprimate nu beneficiază de sprijinul majorităţii comunităţii, care a avut alte opţiuni. În două tururi ar exista un primar care a câştigat o majoritate a voturilor.”

Cu sau fără Ordonanţă

George Jiglău, unul dintre cercetătorii CSD susţine că sunt două argumente puternice împotriva emiterii unei Ordonanţe de Guvern pentru modificarea Legii. „În primul rând, va fi atacată la Curtea Constituţională pe motivul lipsei urgenţei şi există precedent în acest sens în 2012, când s-a decis că Ordonanţa 41/2012 prin care se modifica legea referendumului cu câteva zile înainte de referendumul programat în iulie”, a susţinut Jiglău. Curtea Constituţională decidea că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2012 este neconstituţională, întrucât a fost adoptată în lipsa unei situaţii extraordinare şi fără ca urgenţa să fie motivată în cuprinsul acesteia, aşa cum impune art. 115 alin. (4) din Constituţie. Din preambulul acesteia rezultă că urgenţa reglementării a fost determinată de luarea unor măsuri necesare, legale şi tehnice, pentru a se asigura, în condiţii optime, consultarea electoratului prin referendum, fără a se evidenţia însă existenţa unei situaţii extraordinare a cărei reglementare să nu poată fi amânată. Curta a precizat că, în acest sens, a statuat prin Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009 că, „pentru emiterea ordonanţei de urgenţă, este necesară existenţa unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voinţa Guvernului, care pune în pericol un interes public”. 

Celălalt argument se referă la faptul că Ordonanţa, care trebuie să treacă şi prin Parlament, poate să fie invalidată de PSD şi partidele care au de câştigat din alegerile cu un singur tur. „Se poate ca Ordonanţa să-şi producă efectele la alegeri şi să fie invalidată apoi în Parlament şi am ajunge la o situaţie fără precedent în Istoria României. Dacă ar fi avut reuşit să obţină o majoritate în Parlament, PNL ar fi putut demara procedura parlamentară de urgenţă, fără a mai apela la Guvern”, mai arată Jiglău. El a mai susţiut că Ordonanţa va trece în Parlament dacă PNL va reuşi să convingă UDMR şi UNPR să voteze pentru. 

Nu vor fi surprize 

Există totuşi două elemente care ar putea învinge supremaţia primarilor în funcţie, dacă se rămâne la sistemul cu un singur tur, consideră Jiglău. „În primul rând, partidele de opoziţie ar trebuie să se coalizeze pentru a susţine un candidat comun. Şi în al doilea rând, ar fi foarte importantă prezenţa masivă la vot. După părerea mea, în marile oraşe nu vom avea astfel de suprize şi vor rămâne primarii care sunt în funcţie”, a concluzionat cercetătorul. Jiglău spune că alegerile locale sunt foarte importante, întrucât primarii influenţează foarte mult şi voturile de la parlamentare. 

  

Citeşte şi

Studiul UBB Cluj care arată slăbiciunile României în cazul unui atentant terorist. Ce putem face, totuşi, pentru a preveni atacurile extremiştilor

Lista de la Cluj. Cele 11 puncte cerute de „Stradă”, care ar putea schimba radical România. Ce spun specialiştii despre reformele propuse de capitala Ardealului

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite