Brânza de Năsal, brandul născut într-o grotă, a fost lansată oficial pe piaţă. Ingredientul cheie: o bacterie care dă savoare
0
Celebra brânză de Năsal, în cutii de lemn, produsă într-o grotă din comuna clujeană Ţaga, a fost lansată oficial azi, 9 iulie, pe piaţă după o pauză de circa 2 ani. Alături de ea au fost lansate şi alte brânzeturi care vor ajunge în supermarketuri din toată ţara.
Brânza de Năsal este o specialitate unică în lume datorită gustului deosebit, asemănat cu camembertul, a faptului că se face timp de 20 de zile cu ajutorul unei bacterii care există în grota din satul Ţaga, dar şi datorită poveştii pe care s-a clădit acest brand.
”Am reuşit să ne ţinem promisiunea şi să readucem pe piaţă produsele de la Ţaga (n.r. celebra brânză de Năsal, dar şi ale brânzeturi precum Bobâlna şi Moeciu). Brânza de Năsal o vom găsi şi în supermarkerturi, şi în magazinele de specialitate. Pentru că suntem o structură asociativă, noi, clusterul, vom promova în primul rând, prin magazinele membrilor noştri, dar se va găsi în toate supermarketurile din ţară”, afirmă managerul Clusterului AgroTransilvania, Felix Arion.
În cadrul acestui cluster s-a creat o cooperativă, cooperativa Someş-Arieş, care produce celebra brânză de Năsal, pe care o vinde Napolactul.
În noiembrie 2014 s-a anunţat reluarea producţiei după ce aproximativ 60 de fermieri din judeţul Cluj s-au asociat într-o cooperativă şi cu ajutorul clusterului AgroTransilvania au închiriat, pe 3 ani, fabrica de la compania Friesland Câmpina, fabrică pe care compania a închis-o în 2013.
Deşi cei din cooperativă anunţau că vor produce din ianuarie, primele brânzeturi au fost lansate oficial abia ieri, 9 iulie, iar pe pieţe vor ajunge peste câteva zile.
”Ne-am fi dorit să se întâmple cu câteva luni în urmă, însă din cauza unor proceduri legate de legislaţie şi de faptul că produsele de la Ţaga trebuie să fie atestate ca produse tradiţionale. Ele nu au putut fi maturate în grotă dacă nu erau atestate ca produse tradiţionale. A durat 2-3 luni până s-a obţinut aprobarea”, explică Călin Fărgaciu, preşedintele Cooperativei Someş-Arieş.
Acesta îşi doreşte ca oamenii să înţeleagă că aşa cum Franţa şi Germania promovează produsele regionale, aşa şi clujenii ar trebui să aibă un ”soi de patriotism local” şi să susţină producătorii locali cumpărând-o.
”Avem să dăm un produs natural copiilor. Aş fi infatuat să zic chiar bio, însă ştiu exact ce mănâncă vacile, ştiu ce se întâmplă cu laptele, e foarte bine controlat. Oamenii de la Ţaga chiar ştiu să facă brânză. Ar fi păcat să nu mâncăm o brânză adevărată mai ales că avem această experienţă şi ştim ce avem de făcut”, a mai spus Fărgaciu.
Preţul de producător e până la 30 de lei, însă se speră că va ajunge la oameni la un cost acceptabil.
Cât valorează brandul de Năsal
”Valorează mai mult decât orice. Existenţa lui arată că noi, clujenii, reuşim să lucrăm împreună, că formele asociative nu trebuie tot timpul asociate cu ceea ce a fost odinioară. Să nu trăim cu fantoma cooperativei. Trebuie să luăm în considerare că aceia care produc această brânză sunt asociaţi într-o cooperativă. Deci, o cooperativă aduce această brânză şi nu trebuie să ne gândim la ce a fost”, consideră Felix Arion.
Sufleteşte, producerea brânzei de Năsal este cel mai mare avantaj, continuă Arion explicaţiile, dar şi pe plan social are un mare impact. Oamenii devin conştienţi că pot să se dezvolte în comunitatea lor şi că tinerii îşi pot găsi un loc de muncă. ”E un semnal pentru tineri care vor putea să se implice în activităţi în zona rurală. Nu trebuie să fugă la oraş sau peste graniţă”, adaugă managerul clusterului.
Potrivit acestuia se va discuta prelungirea celor 3 ani de închiriere a fabricii de la Ţaga. ”Preluarea fabricii înseamnă mult. E o altă promisiune de a integra producătorii locali în economia locală. Mai înseamnă şi că aceştia nu vor mai trebui să caute alte pieţe de desfacere, că-şi vor stabili singuri preţul”, susţine Arion.
Modelul noii cooperative. Cum se produce brânza de Năsal
Călin Fărgaciu mai spune că 90% din fabricarea brânzei de Năsal se face manual. Doar laptele este pasteurizat pentru menţinerea standardului ridicat de calitate.
”Gândiţi-vă că la fiecare două zile fiecare bucată de brânză e adusă din grotă, e spălată cu apă cu sare, e zvântată (n.r. uscată puţin) şi dusă înapoi ca acea bacterie (n.r. din grotă) să dea gustul acesta minunat. Bacteria nu numai că dă un gust foarte bun, dar ea are un aport bun pentru sănătatea umană. E bună pentru tubul digestiv”, explică preşedintele cooperativei.
Capacitatea de producţie a cooperativei este de 5 tone de lapte pe zi, adică 500 de kilograme de brânză pe zi. Acum se produc 600 de kilograme de săptămână.
”Dacă piaţa va răspunde pozitiv vom mai angaja oameni. E foarte multă manufactură. Acum 6 oameni lucrează la brânză”, spune Călin Fărgaciu.
El chiar recomandă asocierea sub formă de cooperativă. ”E forma cea mai bună ca să faci faţă concurenţei”, zice acesta. E de părere că lumea trebuie să depăşească amintirea cooperativei din vremea comuniştilor.
”Cooperativa e formă excepţională de cooperare. Viaţa a venit cumva peste noi şi facem primii paşi, acum învăţăm. Noi ştim să creştem vaci şi să facem un pic de brânză, dar ca vânzare nu suntem pricepuţi. Lucrăm cu un distribuitor din Bucureşti. El va trimite brânză în toată ţara”, încheie Călin Fărgaciu.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
