Cum a scăpat un afacerist clujean de închisoare pentru corupţie în România. Va executa pedeapsa în vila sa din Italia

Cum a scăpat un afacerist clujean de închisoare pentru corupţie în România. Va executa pedeapsa în vila sa din Italia

Ioan Bene derulează afaceri de milioane de euro în România. FOTO: atualdecluj.ro

Omul de afaceri clujean Ioan Bene, condamnat la 3 ani şi 8 luni de închisoare pentru corupţie, va executa pedeapsa la domiciliu în Italia. Instanţele din România au retras formele de executare a mandatului de executare a pedepsei închisorii pentru afaceristul clujean, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei.

”Conform datelor deţinute de către Serviciul de Investigaţii Criminale, pedeapsa aplicată celui în cauză (Ioan Bene – n.a.) a fost preluată spre executare de către statul italian, în baza sentinţei nr. 3 din 09.04.2018 a Curţii de Apel din Lecce - Secţia Taranto, prin care s-a respins cererea de extrădare către autoritatea judiciară română şi s-a dispus executarea pedepsei în Italia, conform legislaţiei naţionale a acestei ţări. Astfel, prin adresa Tribunalului Cluj din data de 13.07.2018, s-au retras formele de executare a mandatului de executare a pedepsei închisorii”, se arată în comunicatul IPJ Cluj. 
 

Cum este posibil?

 
„Conform Legii cooperării judiciare internaţionale, aplicabilă în UE, orice sentinţă pronunţată într-o ţară europeană poate fi recunoscută de către un alt stat membru. Omul de afaceri clujean avea înfiinţată o firmă în Italia, avea afaceri şi o casă într-o localitate de lângă Taranto, în sudul ţării. În plus, avea rezidenţă de peste 6 ani în Italia, iar în momentul pronunţării sentinţei din România s-a cerut recunoaşterea acesteia în Italia. Legile judiciare italiene sunt diferite de cele din România şi prevăd, pentru sentinţe de sub trei ani, alte tipuri de pedepse care să nu fie executate în regim de detenţie dacă nu au fost comise cu violenţă, ceea ce a fost şi cazul lui Ioan Bene. S-a scăzut din pedeapsă perioada de arest preventiv şi la domiciliu, şi a rezultat o perioadă de sub trei ani. Astfel, instanţele italiene au dispus executarea pedepsei acestuia într-un regim de libertate supravegheată, cu interdicţia părăsirii teritoriului Italiei”, au spus surse judiciare citate de Mediafax.  . Surse judiciare au precizat pentru ”Adevărul” că omul de afaceri şi-a cumpărat o vilă lângă Taranto
 

Condamnat penntru corupţie

 
Ioan Bene a fost condamnat în 31 ianuarie 2018 de Curtea de Apel Cluj la 3 ani şi 8 luni la închisoare pentru dare de mită în dosarul fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu.
 
 
Potrivit procurorilor anticorupţie, Uioreanu “a pretins de la inculpatul Ioan Bene suma totală de 300.000 lei, din care în perioada octombrie 2012 - martie 2014, în mod repetat, a primit în şapte tranşe suma totală de 278.000 lei pentru ca, în exercitarea funcţiei sale, să direcţioneze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit în vederea plăţii contractelor derulate de SCC Napoca SA deţinută de inculpatul Ioan Bene”. 
Procurorii mai susţin că „în cursul anului 2011, a fost încheiat contractul de lucrări între Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca RA, în calitate de achizitor şi asocierea SCC NAPOCA SA – SC ICCO SYSTEMS SRL- SC GEO ARC SRL, în calitate de executant, având ca obiect prima etapă de executare, finalizare şi întreţinerea lucrării „Pistă de decolare aterizare de 3.500 m şi suprafeţe de mişcare aferente” la un preţ de 32.436.982,99 euro, durata contractului fiind stabilită la 3 ani, respectiv până la 5 septembrie 2014. Finanţarea investiţiei urma a fi asigurată din bugetul judeţului.”, declarau procurorii.  Pe toată durata executării contractului, acesta a fost adiţionat cu 24 de acte, care i-au crescut valoarea până la 42 de milioane de euro, spuneau procurorii.
Horea Uioreanu primea mita în tranşe, susţineau procurorii anticorupţie, potrivit cărora Uioreanu aplica tehnica disimulării mitei şi în cazul sumelor primite de la Ioan Bene.
 
 

Trimis în judecată într-un alt dosar de dare de mită

 
De asemenea, Bene mai este trimis în judecată, de la începutul anului 2017,  într-un dosar penal în care este acuzat că i-ar fi dat mită directorului Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca, David Ciceo.
Rechizitoriul trimis de procurorii DNA către Tribunalul Cluj în cazul directorului general al Aeroportului Internaţional Cluj, David Ciceo, şi al omului de afaceri Ioan Bene, arată modul în care cei doi, lucrând alături de fostul preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Horea Uioreanu au negociat realizarea fără forme legale a lucrărilor de extindere a pistei de către firma lui Bene şi modul în care cei trei au încercat să acopere cu acte urmele unor lucrări deja executate. În schimbul acestui favor, David Ciceo a primit un imobil de 764 de metri pătraţi, trecut pe numele părinţilor, spun procurorii.
În data de 8 mai 2014, la aproape două luni de la finalizarea lucrărilor, arhitectul şef şi preşedintele CJ Cluj, Horea Uioreanu, au emis şi autorizaţia de construire pentru lucrările deja executate, moment în care Ioan Bene a dispus întocmirea actelor necesare, ”pentru a putea face încasări ale lucrărilor ce erau demult executate şi finalizate, încasarea contravalorii acestora fiind, în mod evident, urmărită cu ardoare de persoanele interesate, de unde şi rapiditatea cu care au fost întocmite actele privind situaţiile de lucrări, verificări, facturi, la un moment imediat următor după eliberarea autorizaţiei”, arată procurorii.
 

Derulează afaceri imobiliare de milioane de euro

 
Firma clujeană, Napocamin SRL, deţinută de omul de afaceri Ioan Bene, a cumpărat, în august 2013, Hotelul Continental, din centrul Clujului, cu suma de 5 milioane de euro. Clujeanul vrea să tranforme clădirea, lăsată în paragină de câţiva ani, în hotel de 5 stele. Fostul simbol al oraşului a rămas într-o stare deplorabilă şi după preluarea de către Bene. 
Napoca Construct, o altă societate controlată de omul de afaceri Ioan Bene, intenţionează să construiască la Cluj pe un teren de aproape 6 hectare. În luna februarie, compania a cerut realizarea unui plan urbanistic zonal pentru o zonă de producţie, servicii de tip industrial şi cvasiindustrial, comerţ, servicii, instituţii publice şi activităţi administrative. Clădirea administrativă ar urma să aibă două niveluri de subsol + parter, patru etaje şi un etaj retras. 
 
Citeşte şi 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: