Zoo Călăraşi, modernizare de 330.000 de euro pentru ore de biologie în aer liber

O zonă de relaxare şi pentru ţinut ore în aer liber a fost construită la Zoo Călăraşi FOTO I.S.

Deşi au trecut aproape 40 de ani de la înfiinţare, Grădina Zoologică din Călăraşi, printre cele mai mari din ţară, devine tot mai atractivă. Întinsă pe o suprafaţă de 10 hectare, parcul care adăposteşte aproape 80 de specii de păsări şi animale se modernizează. Autorităţile locale au investit 330.000 de euro, fonduri europene, pentru reabilitarea infrastructurii de mici dimensiuni şi promovarea în scop didactic a unui ecosistem piscicol.

Concret, aici a fost recreată o baltă dunăreană unde profesorii, alături de elevi, vor putea veni să ţină ore în aer liber. Întregul ecosistem poate fi utilizat, aşa cum s-a şi intenţionat în etapa de pregătire a proiectului, ca zonă de desfăşurare a orelor de biologie şi zoologie, de relaxare şi de informare în acelaşi timp, printr-un contact direct cu natura, atât de către elevi, cât şi de orice persoană dornică să petreacă timp într-un context puţin diferit de acela al uni parc clasic.

“Au fost amenajate 3 insule, un bazin cu o suprafaţă de aproximativ 4.200 mp luciu de apă, alei, foişoare cu bănci şi mese de lemn, precum şi materiale informative educative. Bazinul este amenajat în scop didactic şi pregătit în acest sens prin plantarea diverselor specii de plante specifice bălţii dunărene: papură, stuf, salcie etc. În crengile de salcie rupte cuibăresc pescăruşi, raţe şi alte păsări care sunt atrase de zona propice pentru aşa ceva. Bazinul nu a fost gândit ca să fie umplut cu apă decât la nivelul existent în acest moment, tocmai pentru a face posibilă observarea plantelor care au fost plantate special şi se dezvoltă în acest ecosistem.

Păsări de baltă precum pelicanii, raţele, dar şi lebedele-locatari mai vechi ai Grădinii Zoologice, au fost aduse să vieţuiască în zonă amenajată. Pentru informaţii privind păsări, plante şi animale specifice zonei de baltă dunărene au fost realizate planşe care prezintă, aproape în mod didactic, informaţii minimale despre acestea. Avem una dintre cele mai mari şi mai frumoase Grădină Zoologică din ţară şi facem eforturi permanente să o întreţinem şi înfrumuseţăm”, a explicat Cristian Tatavura, directorul Zoo Călăraşi.

Ştefan Teodorescu (51 de ani) este tehnician veterinar de mai bine de 2 decenii la Grădina Zoologică. Amenajarea unei bălţi dunărene la scară redusă spune că a fost o muncă serioasă pentru angajaţii parcului. ”Cred că este important să se implicăm în modernizare, iar faptul că au fost alocate fonduri pentru această reabilitare a fost îmbucurător. Vizitatorii sunt încântaţi de aceste foişoare, e un mod de relaxare plăcut. Mai avem puţin de lucru, mici retuşuri şi sperăm ca toată lumea să fie mulţumită. Va fi inedit pentru elevi să vină să petreacă aici câteva ore în aer liber“, a spus Ştefan Teodorescu.

Copie fidelă a bălţii dunărene

Viceprimarul Viorel Ivanciu, preşedintele comisiei de recepţie a lucrărilor, a spus că întregul ecosistem poate fi utilizat atât ca zonă de desfăşurare a orelor de biologie şi zoologie, dar şi ca zonă de relaxare şi informare în acelaşi timp pentru orice persoană dornică să petreacă puţin  timp în natură, într-un context total diferit de acela al unui parc clasic. ,,Întregul ecosistem creat aici, copie fidelă a bălţii dunărene, poate fi utilizat atât ca zonă de desfăşurare a orelor de biologie şi zoologie, ca zonă de relaxare şi informare în acelaşi timp, printr-un contact direct cu natura, atât de către elevi, cât şi de oricare persoană dornică să petreacă puţin timp în natură, într-un context total diferit de acela al unui parc clasic.

Cele trei foişoare sunt echipate cu prize care permit conectarea diferitelor dispozitive de proiecţie, au sisteme de iluminat performante şi  sunt dotate cu mobilier specific (mese şi bănci din lemn) astfel încât activităţile didactice să se poată desfăşura în condiţii plăcute. Municipalitatea va continua să acorde o atenţie deosebită modernizării grădinii zoologice care este un punct de atracţie atât pentru călărăşeni cât şi pentru cei care vizitează oraşul”.

Amenajările sunt în toi, iar conducerea Grădinii intenţionează să încheie un parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean pentru desfăşurarea orelor de biologie în aer liber. “Suntem în perioada transformărilor. De anul viitor se vor putea ţine cursuri aici. Deocamdată mai avem de lucru. Intenţionăm să angajăm permanent şi un biolog, un specialist care să fie tot timpul la dispoziţia vizitatorilor. Intenţionăm să aducem şi specii indigene de păsări şi de animale pentru a crea în miniatură o baltă cu adevărat dunăreană”, spune directorul.

Cum s-a redresat situaţia

Deschisă în fiecare zi, între orele 8.00 şi 19.00, ZOO Călăraşi găzduieşte zeci de specii de animale, păsări exotice şi reptile. Aici poti fi admiraţi şi pelicani, dar şi o pereche de lebede negre, aduse la Bucureşti.

În anii 90, fondurile alocate din bugetul Primăriei nu acopereau decât întreţinerea animalelor. Nu existau bani pentru niciun fel de investiţii pentru renovări sau modernizări. Timp de 4 ani am supravieţuit cu 25.000 lei. Faceţi o comparaţie şi vă veţi convinge. Grădina Zoologică din Bucureşti primea atunci peste 10 milioane lei!”, spune Cristian Tatavura, directorul Zoo Călăraşi.

Puii de tigru, monedă de schimb

Ca să poată face faţă situaţiei din acea perioadă, Tatavura a pus la punct o strategie inteligentă. Pentru că la Călăraşi existau exemplare deosebite, prin reproducerea lor, s-a început schimbul de animale cu alte instituţii din ţară, dar şi din străinătate. „În Taigaua siberiană mai există, în libertate, doar 200 de tigri. La ZOO Călăraşi am reuşit să obţinem peste 40 de pui, prin reproducerea celor pe care îi avem în captivitate. Astfel, am putut să dăm pui de tigru în Germania şi Olanda, la schimb, cu hipopotam şi jaguar sau să-i vindem”, a declarat Cristian Tatavura. Multe dintre animalele din pepiniera de la ZOO au ajuns chiar vedete la Circul Globus din Capitală.

Inundaţia cumplită din 1985    

O altă perioadă dificilă s-a consumt în iarna anului 1985, când Grădina a fost inundată şi 80% dintre animale au murit înecate. „Eram elev la liceu şi profesorii mă învoiau de la cursuri ca să vin să ajut la refacerea grădinii. Atunci director era tatăl meu, cel care a înfiinţat-o în anul 1980. A fost un dezastru. Animalele care au fost recuperate au fost cazate în diverse locaţii din oraş. Maimuţele şi papagalii au ajuns la o centrală termică, iar foca a fost prinsă cu plasele de pescari în bazinul piscicol de la Grădiştea”, povesteşte Tatavura. După 3 ani, Grădina a intrat într-o perioadă de renaştere, ajungând chiar să fie prima din ţară, deoarece avea cele mai multe specii de animale.