FOTO Recoltă bogată la struguri în Bărăgan. Vinul, licoarea rubinie a toamnei

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Culesul viilor este în toi, iar oamenii sunt mulţumiţi că recolta bogată nu-i lasă la iarnă să ducă dorul vinului de butuc.


Vremea bună, chiar foarte caldă pentru această perioadă, a dat şi ea o mână de ajutor. Strugurii sunt tocmai buni pentru a fi transformaţi în must şi vin. Copţi şi parfumaţi stau frumos înşiraţi în bătaia soarelui.

La cei 73 de ani, Ion Gheorghe, nea Nelu cum îl strigă apropiaţii, spune că de multă vreme via n-a mai rodit ca la carte. „Ca să-ţi iasă vinul bun e important şi soiul viţei, dar şi condiţiile de coacere. Când e cald, bobul creşte, devine zemos şi capătă o aromă deosebită“, spune pensionarul în timp ce umple găleata cu ciorchini numai buni de pus la expoziţie.

Reţetă din bătrâni

Chiar dacă suntem în secolul vitezei, iar treaba nu se mai face ca odinioară, nea Nelu respectă întocmai reţeta pe care o ştie din bătrâni. „Eu ţin cont şi la cules, dar şi la zdrobire de mai multe lucruri. Am grijă să nu pice în must nicio coajă şi trec boabele, care n-au niciun cusur, printr-o sită. După 48 de ore pun în butoi zeama pentru a nu fermenta prea mult ca să degaje toxicitate. Mun ceşti puţin, dacă vrei vin de calitate “, adăugă pensionarul.

Păstrat câteva decenii

După ce licoarea se lasă la odihnit vreo 40 de zile, neapărat într-un butoi de lemn sau damigeană, se mută în alte recipiente. „Se trage de pe drojdie, aşa se spune popular. Acest lucru ajută la limpezirea vinului, dar şi la reglarea tăriei pe care o capătă. Lichidul rubiniu şi cu parfum îmbătător poate fi păstrat cu succes şi câteva decenii, cu condiţia ca sticlele să fie smolite şi puse în beci. Şi să n-ai prea mulţi musafiri iarna...“, spune, zâmbind, nea Nelu.

În ajunul Crăciunului, la tăiatul porcului, e musai să pui pe masă vinul de butuc. De când se ştie, pensionarul mărturiseşte că n-a existat an în care să nu aibă vin din propria recoltă: „Am o boltă în curte, nu e cine ştie ce, că noi la oraş nu avem teren mult, însă eu sunt mulţumit. Niciodată n-am avut încredere în ce se găseşte în comerţ“.

S-a pierdut farmecul de odinioară

Culesul viilor, în anul 2013, în Bărăgan nu mai are aproape nimic în comun cu sărbătoarea pe care o respectau cu sfinţenie străbunicii noştri. Pensionarul spune cu nostalgie că atunci când era flăcău, culesul era pregătit din timp, iar oamenii făceau clacă pentru a aduna roadele de pe câmp.
 „Eram copil de-o şchioapă şi-mi amintesc de bunicii mei care chemau jumătate din sat să-i ajute la strânsul strugurilor. Carele se îndoiau sub greutatea boabelor, iar fetele zdrobeau ciorchinii îmbrăcate în cămaşi albe, în acordurile muzicii lăutăreşti“, rememorează pensionarul.

Spune că ziua de munca nu se isprăvea decât o masă bogată la care lua parte toată mulţimea. „Văd şi acum mesele întinse cu bunătăţi: găini fripte, curcani, pastramă de berbecuţ, toate udate cu must. Oamenii erau plini de voioşie şi mulţumeau lui Dumnezeu pentru recolta bogată pe care le-a dat-o. Ce vremuri...“, îşi aminteşte nea Nelu.
 

Vă recomandăm şi:

FOTO VIDEO La cules de struguri în Vrancea: „poama e coaptă, timpul nu aşteaptă“

Bărbat din Tîmboieşti, reclamat la poliţie pentru că a furat 4000 de kg de struguri

Localnicii din Gighera îşi păzesc viile de frica graurilor

Călăraşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite