FOTO Primarul care a transformat Călăraşiul în capitala culturală a sud-estului României. Eugen Cialîc, prietenul marelui istoric Nicolae Iorga

FOTO Primarul care a transformat Călăraşiul în capitala culturală a sud-estului României. Eugen Cialîc, prietenul marelui istoric Nicolae Iorga

Strada Sfântul Nicolae, plină de negustori. În fundal, Palatul Administrativ Foto:Colecţia personală Florin Rădulescu

Personalitate emblematică a Călăraşiului pe care l-a condus cu mână de „fier” timp de trei mandate, Eugen Cialîc şi-a câştigat renumele de a fi transformat oraşul, în anii interbelici, în capitala culturală a sud-estului României.

Ştiri pe aceeaşi temă

Născut la Galaţi la 1 martie 1901, Eugen Cialîc a devenit, călărăşean, prin adopţie, în anul 1923, după terminarea Facultăţii de Drept, când a ales să profeseze ca avocat în oraşul de pe malul Borcei. Practic, de atunci, timp de 22 de ani, începe o carieră fulminantă în aproape toate domeniile: cultural, artistic şi edilitar.„ Îşi câştigase renumele ca avocat pentru că ajunsese să pledeze, fără nicio o remuneraţie, în procesele celor săraci“, a precizat prof. Nicolae Ţiripan, directorul Arhivelor Călăraşi.

Pleiadă de personalităţi

De cealaltă parte, Eugen Cialîc a reuşit să câştige prietenia celor mai importanţi oameni de cultură ai acelor vremuri.„Prietenia lui Nicolae Iorga a câştigat-o în anul 1932, la Congresul Ligii Culturale de la Bucureşti, când Eugen Cialîc i-a propus ca următoarea întrunire să aibă loc la Călăraşi“, a declarat prof. Nicole Ţiripan, directorul Arhivelor Naţionale. Prin casa primarului „cultural“, aşa cum a fost denumit Eugen Cialîc, a trecut o pleiadă întreagă de personalităţi marcante ale României:  Mircea Eliade, Mihail Sadoveanu, Victor Eftimiu, Ionel Teodoreanu, Virgil Carianopol, Constantin Argetoianu, Panait Istrati, Gala Galaction, Tudor Arghezi, Şerban Cioculescu, Eugen Lovinescu, Pamfil Şeicaru, Cezar Petrescu, Ion Minulescu, Octavian Goga.

Dezvoltare uimitoare a urbei

Ca şi primar, în perioada iulie 1931-iunie 1932, septembrie 1938-octombrie 1940, septembrie 1941-noiembrie 1944, a reuşit o dezvoltare uimitoare a Călăraşiului. A dat în funcţiune o piaţă publică(Piaţa Mare de astăzi), a construit o maternitate, o baie publică, a pavat multe din străzile oraşului, a extins reţeaua electrică şi cea de canalizare, a amenajat bulevardul Gării. Şi astăzi este general-valabilă ideea enunţată de Eugen Cialâc, dar care nu şi-a găsit încă rezolvarea: „Nu înţeleg ca oamenii de la mahalale să plătească luxul celor de la centru de a avea străzi, trotuare, lumină şi apă. Vom cere tuturor sarcini egale, în schimb le vom asigura o dreaptă repartizare a foloaselor civilizaţiei“.

A întocmit primul plan privind emanciparea oraşului

De asemenea, a făcut sondaje pentru a aduce apă din subteran până la 170 de metri şi a luat măsuri de captare a apei găsită la 30 de metri în straturile de argilă şi nisip. Din bugetele sărace pe care le-a avut la dispoziţie a reuşit să dea bani şi pentru sănătate, învăţământ, ocrotiri sociale. A întocmit primul plan de dezvoltare a oraşului pe o perioadă de cinci ani, care însă n-a mai putut fi realizat din cauza schimbării regimului politic din România.

În lagărul de la Caracal

„În perioada 1925-1940, întreaga activitate culturală din Călăraşi a gravitat în jurul lui Eugen Cialâc. În 1937, de exemplu, Congresul Federaţiei Generale a Presei de Provincie s-a desfăşurat la Călăraşi, întrunire la care s-au aflat toţi ziariştii României Mari“, a mai precizat Nicolae Ţiripan.  Denumit şi primarul cultural, Eugen Cialîc are meritul înfiinţării ziarului „Pământul“, care a apărut, în 1932, iar până în 1944 când avocatul a fost arestat, au văzut lumina tiparului, 252 de ediţii. De fapt, toată această perioadă zbuciumată a sa, cu reţineri şi interogatorii, i-au şubrezit sănătatea. După perioada de detenţie din lagărul de la Caracal, 25 martie-14 octombrie 1945, s-a trezit bolnav de diabet. Deşi n-a făcut politică niciodată, cochetând uneori cu partidul lui Nicolae Iorga şi Constantin Argetoianu, a fost şicanat tot timpul de Securitate, aducându-i-se acuze că l-ar susţine pe Hitler în ziarul pe care îl patrona. Despre activitatea sa ca primar, un ziar local de la acea vreme nota: „A reuşit să demonstreze că nu este nevoie de spiritul de gaşcă electorală pentru a avea preteţie la consacrarea virtuţilor gospodăreşti. A reuşit să se situeze singur în galeria edililor noştri de frunte, până acum, vai, atât de săracă”.

Un proces de 20 de ani

Casa din Călăraşi, situată pe strada Flacăra în care a locuit, alături de soţia şi unica fiica, Rodica Getta Constantinescu Cialîc, i-a fost confiscată în 1945, la ultima sa arestare. Familia s-a refugiat atunci la Bucureşti. „Timp de aproximativ 20 de ani, familia Cialîc s-a judecat cu statul român pentru a recâştiga locuinţa din care fusese alungată. Au obţinut-o şi la 15 februarie 1972 Eugen Cialîc a venit şi a vândut-o. Este ultima dată când a fost la Călăraşi“, a precizat Nicolae Ţiripan.
Astăzi, la Călăraşi, un singur bust al fostului primar cultural aminteşte de trecerea sa prin urbea de pe malul Borcei. Monumentul a fost dezvelit la 24 septembrie 2005, lângă instituţia pe care Cialîc a slujit-o cu pasiune.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Eugen Cialîc( în centru, cu bască), la întrunirea la care a luat parte şi marele Nicolae Iorga Foto: Arhivele Călăraşi

Imagini din aceeasi galerie
  • Eugen Cialîc( în centru, cu bască), la întrunirea la care a luat parte şi marele Nicolae Iorga Foto: Arhivele Călăraşi
  • Întâlnire culturală din anii 30 Foto:Arhivele Călăraşi
  • Eugen Cialîc( în centru, cu mustaţă) Foto:Arhivele Călăraşi
  • Eugen Cialîc a fost primarul Călăraşiului timp de trei mandate Foto:Arhivele Călăraşi
  • Călăraşiul de odinioară văzut de sus Foto:Colecţia personală Florin Rădulescu
  • Centrul vechi al urbei de pe malul Borcea Foto:Colecţia personală Florin Rădulescu
  • Strada Sfântul Nicolae, plină de negustori. În fundal, Palatul Administrativ Foto:Colecţia personală Florin Rădulescu
  • Bustul fostului primar. Atât aminteşte de activitatea sa remarcabilă Foto:Adevărul
Distribuie imaginea
citeste totul despre: