Dreptate pentru savantul care a deschis drumuri în medicină. Spitalul de urgenţă va purta numele Pompei Samarian
0Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi îşi va schimba denumirea. Pompei Gh.Samarian, savantul care a deschis drumuri în medicină va da numele instituţiei. Proiectul de hotărâre va fi supus dezbaterii în şedinţă de Consiliu Judeţean, pe 29 noiembrie, iar propunerea a fost iniţiată de fostul primar al Călăraşiului, Nicolae Dragu.
"Nenea doctorul", aşa cum a fost numit Samarian, a descoperit cele mai vechi leacuri şi reţete. Deschizător de drumuri în istoriografia medicală românească, Pompei Gh. Samarian(1879-1942) a reuşit să învingă izolarea, în micul orăşel de pe malul Borcei, şi să scoată la lumină inegalabile file din trecutul farmaceutic. Lucrarea sa „Medicina şi Farmacia în trecutul Românesc”, a fost premiată în 1935 de către Academia Română şi l-a propulsat în galeria celor mai de preţ figuri ale României.
Tot el a descoperit şi documentul prin care oraşul Călăraşi devenea reşedinţa judeţului Ialomiţa. Samarian a fost primul care a scris „Istoria medicinei”. Cu toate acestea, în oraşul de pe malul Borcei doar o placă memorială în holul spitalului aminteşte de bogata sa activitate intelectuală.
A ocupat funcţia de director al spitalului din oraş, însă, pe lângă faptul că a fost medic , un lucru deosebit de important pentru renumele său a fost realizarea mai multor lucrări. „Pentru mine, interesant este faptul că a scris lucrări de căpătâi. A fost primul care a scris „Istoria Medicinei“, în trei volume. Al doilea volum are 717 pagini, iar celelalte doua sunt la fel de consistente“, spune Nicolae Ţiripan, directorul Arhivelor Naţionale Călăraşi.
După 50 de ani, o placă memorială
În holul principal al spitalului există o placă memorială care poartă numele Pompei Samarian. Deşi Ministerul Sănătăţii a cerut acest lucru în 1942, anul în care medicul a trecut în nefiinţă, acest lucru nu s-a întâmplat decât după 50 de ani.„Chiar în holul principal al Spitalului Judeţean se află o placă memorială.
S-a cerut şi realizarea unui bust, dar nu s-a întâmplat niciodată acest lucru“, a mai precizat Ţiripan. Pentru omagierea memoriei lui Samarian, a fost înfiinţat şi un site local, e-calarasi, o bilbiotecă digitală care să amintească de existenţa părintelui istoriografiei locale.
Asociaţia arhiviştilor călărăşeni
În aprilie 2002 la Călăraşi a fost înfiinţată Asociaţia Arhiviştilor Călărăşeni. „Când am înfiinţat asociaţia i-am pus numele doctorului Pompei Samarian. Un om deosebit care, deşi nu s-a născut la Călăraşi, a ales să rămână aici şi să facă multe lucruri deosebite pentru oraşul nostru “, a mai spus Nicolae Ţiripan.
Născut la Bacău, îndrăgostit de Bărăgan
Deşi s-a născut în Moldova, Samarian s-a legat sufleteşte de oraşul de pe malul Borcei, unde a ajuns să locuiască foarte mulţi ani. S-a născut la Bacău în data de 26 martie 1879, iar după şcoala primară şi liceul a urmat Facultatea de medicină de la Bucureşti. În anul 1905 şi-a luat doctoratul în medicină şi chirurgie.
După ce a fost medic la Sanatoriul Olchovschi şi spitalele Eforie şi Brâncovenesc din Bucureşti, în anul 1912 a ajuns să fie medic la spitalul din Călăraşi. „A fost chemat la Bacău , dar a refuzat, plăcându-i foarte mult oraşul nostru“, povesteşte Nicolae Ţiripan. În anul 1937 a devenit director onorific al spitalului de la Călăraşi.
Lucrări de căpătâi
Pompei Samarian a fost primul intelectual care a scris „Istoria medicinei“, „Ciuma în trecutul românesc“, „Istoria Călăraşiului“ şi a publicat studii de specialitate în revistele vremii, iar în ziarele „Acţiunea“ şi „Pământul“ a publicat cărţi despre istoria Călăraşiului, Ialomiţei şi Bărăganului.
„ A fost primul istoric al Călăraşiului, a scris prima monografie a oraşului, dar din păcate documentările sale s-au oprit în anul 1852. A mai scris şi „Istoria Serviciului Sanitar din Ialomiţa şi Călăraşi“ şi „Istoria oraşului Călăraşi în timpul primului război mondial“. Au existat cărţi, dar au dispărut, cum se întâmplă în România“, notează Nicolae Ţiripan. Samarian este cel care a descoperit documentul prin care Călăraşiul a devenit reşedinţa judeţului Ialomiţa în aprilie 1833. A mai descoperit în arhiva lui Nicolae Mavros documente despre revoluţia lui Tudor Vladimirescu pe care le-a publicat, pentru prima dată, la Călăraşi.
Vă recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
