Am trăit o bucurie imensă şi o emoţie intensă ieri. Nu, nu este cea la care vă gândiţi acum marea majoritate dintre dumneavoastră. O româncă i-a donat un rinichi unui italian. Nu erau rude, nu a făcut-o pentru bani. M-a marcat profund.
Chiar
dacă e adevărat că dl. Liviu Dragnea se bucură de răul doamnei Firea, de ruşinea
încercată de aceasta în clipa în care şi-a văzut orgoliul făcut zob de
huiduielile încasate pe merit pe Arena Naţională, preşedintele PSD nu se prea
poate bucura de propriul lui bine. Pentru simplul motiv că acesta nu prea mai există.
Cel puţin deocamdată.
Şapte întrebări pe
marginea acestei „mari victorii a comunităţii trans” reprezentată de faptul că Organizaţia
Mondială a Sănătăţii a eliminat „incongruenţa de gen” din lista bolilor mintale;
motivul ar fi acela că „nu există dovezi că incongruenţa de gen este o
tulburare mentală”.
Chiar
dacă e adevărat că dl. Liviu Dragnea se bucură de răul doamnei Firea, de ruşinea
încercată de aceasta în clipa în care şi-a văzut orgoliul făcut zob de
huiduielile încasate pe merit pe Arena Naţională, preşedintele PSD nu se prea
poate bucura de propriul lui bine. Pentru simplul motiv că acesta nu prea mai există.
Cel puţin deocamdată.
Şapte întrebări pe
marginea acestei „mari victorii a comunităţii trans” reprezentată de faptul că Organizaţia
Mondială a Sănătăţii a eliminat „incongruenţa de gen” din lista bolilor mintale;
motivul ar fi acela că „nu există dovezi că incongruenţa de gen este o
tulburare mentală”.
Analizaţi, prin comparaţie, agenda de politică externă şi de priorităţi
europene a Guvernului nostru şi documentul pe care vi-l oferim în
premieră în România, adică proiectul de Concluzii al Consiliului
European din 28-29 iunie.
Zi interesantă cea de 21 iunie 2018 pentru statul român, pentru viitorul României în Uniunea Europeană, pentru toţi românii. Un complet de 3 judecători, după ce au tot amânat decizia, şi-au luat inima în dinţi şi l-au condamnat pe Preşedintele celui mai puternic partid politic din România, totodată şi Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.
Nu ştiu dacă Ministerul Culturii are o evidenţă activă a caselor
memoriale din ţară – ale scriitorilor şi ale artiştilor sau ale
oamenilor de ştiinţă – dar sunt sceptic.
Nu ştiu dacă Preşedintele SUA, Donald Trump, a avut relaţii nepotrivite
şi vinovate cu Federaţia Rusă. Cred că nici măcar administraţia
americană nu şi-ar dori vreodată să demonstreze acest lucru.
În sfârşit, a venit şi ziua mult aşteptată, ziua deciziei în „cazul Dragnea“. Acesta este într-adevăr un „caz“ şi o sursă constantă de necaz. Liviu Dragnea intră în clasa „băieţilor deştepţi“, fiind cel mai „deştept“ dintre aceştia.
Se spunea odinioară că hârtia suportă orice, dar apariţia internetului
a permis răspândirea şi stocarea unor mizerii de neînchipuit în epoca
hârtiei...
Ministerul Educaţiei Naţionale a publicat în data de 11 iunie o
propunere privind Strategia Naţională de Educaţie Parentală 2018-2025.
Motivul acestei strategii: rezolvarea problemelor educaţionale a
copiilor din România. Soluţia? Implementarea unui sistem naţional de
educare a părinţilor şi implicit a copiilor.
Modificările la Codul administrativ adoptate de Senatul României pot reprezenta o bornă importantă pentru efortul Budapestei şi a UDMR în direcţia autonomiei Ţinutului Secuiesc, tensionând relaţia bilaterală şi plasând România într-o poziţie nefavorabilă, în anul Centenarului.
Condamnarea lui
Liviu Dragnea în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman îi pune pe
liderii PSD în faţa unei situaţii complicate. În pofida declaraţiilor de
susţinere a şefului lor, venite mai mult dintr-un automatism determinat de
instinctul de conservare, liderii partidului au o mare dilemă la care sunt
nevoiţi să răspundă: a fi sau a nu fi cu Dragnea?,
Decizia justiţiei moldovene de a invalida alegerile pentru primăria Chişinăului şi, implicit, mandatul candidatului PPDA-PAS, Andrei Năstase, ridică multe semne de întrebare cu privire la viitorul european al Republicii Moldova şi anulează firavul stat de drept moldav, construit în ultimii nouă ani de la debarcarea regimului comunist al lui Vladimir Voronin.
E clar acum.
Dragnea vrea să instaureze dictatura prin OUG-uri. Din declaraţiile sale rezultă
că nu mai aşteaptă procedurile parlamentare, care sunt prea lungi şi obstrucţionate
de către opoziţie. Dragnea îi acuză pe faţă pe judecătorii care l-au condamnat că
sunt manevraţi de forţe oculte, că sentinţă dată împotriva sa nu are legătură
probele din dosar.
Nu este exagerată afirmaţia din enunţ. Şeful
unui parlament ales democratic, membru în UE şi NATO declară, sus şi tare, în
faţa poporului: „în Parlament nu se mai poate vorbi de adoptarea în
proceduri normale, dezbateri şi promulgare”. Cu alte cuvinte, Dragnea
desfiinţează parlamentul ca for legislativ şi-l înlocuieşte cu ce? Conducerea ţării
prin decrete (OUG-uri), aşa cum se întâmplă în dictatură.
Să ne reamintim că, în preajma anului electoral 2016,
toate marile partide politice din România au adoptat Coduri de etică şi
deontologie.
S-au
împlinit, ieri, 23 de ani de la cererea oficială de aderare a României la
Uniunea Europeană. Momentul a fost marcat de conducerea PSD prin cel mai grav
atac la adresa statului de drept şi a democraţiei din 1990 încoace. România riscă acum să nu mai îndeplinească primul dintre Criteriile de la
Copenhaga, pe care statele candidate trebuie să le respecte: stabilitatea
instituţiilor ce garantează democraţia, statul de drept şi drepturile omului.
Gata cu suspansul! Cei care se temeau că Iohannis nu candidează pentru al doilea mandat s-au liniştit sîmbătă dimineaţa, cînd preşedintele, în loc să răspundă la întrebarea arzătoare a tuturor, ce face cu Kovesi, ne-a informat de chestiunea arzătoare care îl preocupa pe el, că mai candidează o dată, deşi alegerile sunt la sfîrşitul lui 2019.
Anunţul domnului Iohannis privind intenţia sa fermă de a candida pentru un al doilea mandat are mai mulţi destinatari.
Contemporan cu cei trei pionieri ai aviaţiei mondiale (Vuia, Vlaicu şi H. Coandă), Dumitru Brumărescu este un inventator român aproape uitat. L-am cunoscut în paginile Ziarului Ştiinţelor şi al Călătoriilor (ediţia din data de 3 iulie 1928), unde autorul îl ridică pe acelaşi piedestal cu Thomas Edison şi Bernanrd Palissy.
