Rugăciunea „Tatăl nostru“ în limba valahă, într-o carte veche de 300 de ani de la Biblioteca Batthyaneum

Aula Magna a Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia

Printre miile de cărţi de o valoare inestimabilă, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia deţine şi un exemplar al unei tipărituri vechi de 300 de ani care cuprinde rugăciunea „Tatăl nostru“ în 100 de limbi. Printre acestea este şi limba „valachica“, izbitor de asemănătoare cu limba română actuală.

Colecţia de tipărituri occidentale a Bibliotecii Batthyaneum conservă un exemplar al cărţii intitulate ”Oratio Dominica: The Lord’s Prayer în above 100 Languages, Versions and Characters”. 

Cartea a fost editată de Dan Brown la Londra, în 1700, care cuprinde rugăciunea ”Tatăl nostru” în o sută de limbi şi dialecte. La biblioteca Muzeului din Parma se păstrează o ediţie Bodoni, 1806 în care rugăciunea este tipărită în 155 de limbi şi dialecte. 

În exemplarul de la Alba Iulia s-au descoperit şi două variante ale rugăciuni în limba Valachica, care arată, chiar şi după 300 de ani, ca fiind o limbă literară românească aproape perfectă. 

Cine au fost valahii

Potrivit istoricilor, valahii (sau vlahii) era numele dat de către alte popoare, populaţiilor romanizate din Europa Centrală şi Răsăriteană. Denumirea de Vlahi apare pentru prima oară în anul 976 în scrierile cronicarului grec Ioan Skiliţes.

Rugăciunea în limba ”valachica” din cartea aflată la Biblioteca Batthyaneum

Originea numelui este legată de lingvistica germanică: aceeaşi origine duce la cuvintele “welsh” şi “wallon” în alte părţi ale Europei pentru populaţiile locale considerate romanice. Mai târziu, forma cuvântului s-a nuanţat, oarecum schimbat în funcţie de utilizatori. De exemplu, Italia în limba poloneză este numită “Włochy”, iar in limba maghiara “olasz” sunt italienii, iar “oláh” sunt românii. 

Civilizatia valahă prezintă similitudini frapante de-a lungul Carpatilor în ceea ce priveste etnografia, folclorul sau economia rurală si are comună o parte a vocabularului, păstrat atât în arhaisme dialectale, cât şi în toponimia montană. Practic valahii sunt prezenti şi astăzi pe întreg teritoriul Europei dar predominant în aria Carpaţilor din România, Ungaria, Ucraina, Polonia, Serbia, Slovacia, Cehia etc. În Cehia există chiar o “regiune autonomă a vlahilor” denumita Valahia moravă, cap de pod pentru continuitatea civilizatiei vlahilor de-a lungul Carpaţilor.

Rugăciunea în limba română seamănă izbitor cu cea din carte.

Citiţi şi:

Secretele celei mai vechi staţii meteo din România. A funcţionat peste 100 de ani, la Alba Iulia, în Biblioteca Batthyaneum

Comorile Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia. De la celebrul Codex Aureus la Biblia Sacra şi Institutul Astronomic