Dreptate pentru un mare politician român implicat în organizarea Marii Uniri din 1918. Umilinţele la care a fost supusă soţia acestuia de către comunişti
0
Alba Iulia va cinsti cu adevărat, după mai bine de 100 de ani, memoria celui dintâi primar român al oraşului, Camil Velican. Acesta a fost unul dintre cei mai importanţi organizatori implicaţi în evenimentul istoric din 1 Decembrie 1918.
Locuinţa acestuia din centrul oraşului va fi restaurată şi transformată în muzeu. Imobilul a fost achiziţionat în 2016, de Primăria Alba Iulia, de la urmaşii familiei Velican în schimbul a aproape 120.000 de euro.
În 2022, lucrarea de restaurare a casei a fost inclusă în bugetul Primăriei Alba Iulia. Suma necesară lucrărilor de investiţii este în valoare totală de 5,9 milioane de lei, TVA inclus.
Locuinţa a fost naţionalizată în 1950, după ce soţia lui Camil Velican a fost umilită de comunişti şi obligată să părăsească oraşul. Poliţia politică a început să o urmărească, răscolindu-i casa în nenumărate percheziţii şi supunând-o la repetate anchete, interogatorii, ameninţări şi arestări abuzive.
Cea mai umilitoare încercare i-a fost purtarea prin centrul oraşului Alba Iulia, sub escorta poliţiei, având atârnată de gât o pancartă cu inscripţia “Sunt burgheză şi exploatatoare - cine-i ca mine, ca mine sa păţească “. Georgeta Velican a fost îmbrâncită, a căzut şi a fost lovita cu scaune, pepeni şi roşii.
În noaptea de 30 decembrie 1947 a fost din nou arestată abuziv şi reţinută timp de şase săptămâni într-o pivniţă transformată în închisoare. În 1950 a fost evacuată din casă în patru ore, pentru ca în anul 1952 să fie alungată definitiv din oraş, la Ocna Mureş, unde i s-a impus domiciliu obligatoriu. A decedat în 1968, în casa surorii şi nepoatei din Cluj. Post-mortem i s-a acordat calitatea de „luptător pentru rezistenţa anticomunistă”.
Rolul casei în evenimentele premergătoare Marii Uniri
Avocatul Camil Velican a fost membru în Partidul Naţional Român, fiind cooptat în Consiliul Naţional Român, calitate în care a participat activ la pregătirile pentru Marea Adunare de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918. El a primit sarcina de a întâmpina trupele germane ale mareşalului Mackensen, aflate în retragere din România, obţinând acordul ca acestea să ocolească Alba Iulia, pentru a nu tulbura buna desfăşurare a Marii Adunări Naţionale.
Faţada deteriorată a casei Velican. Foto Adevărul
”Casa familiei Velican a devenit unul dintre principalele locuri stabilite pentru primirea delegaţilor şi de întâlnire a fruntaşilor ardeleni în vederea organizării zilei de l Decembrie. Consfătuirile începeau de dimineaţa şi adesea se terminau târziu în noapte. (...). A fost aleasă această casă deoarece era încăpătoare, clădirile instituţiilor din oraş fiind ocupate de autorităţile administraţiei austro-ungare. Un alt criteriu a fost acela că familia Velican avea vechi relaţii cu luptătorii marcanţi pentru cauza Unirii. (...).
Consiliul Dirigent a funcţionat aici, până la strămutarea sa la Sibiu, pe 4 decembrie 1918. În semn de mulţumire pentru deosebita solicitudine a gazdelor, Iuliu Maniu le-a adresat o carte poştală cu semnăturile a 12 dintre membrii Consiliului Dirigent. N-au semnat episcopul Iuliu Hossu, episcopul Miron Cristea, Alexandru Vaida Voievod, Vasile Goldiş şi Ştefan Cicio Pop, aceştia fiind la Bucureşti pentru prezentarea către Regele Ferdinand a actului Unirii. În semn de amintire a acestui măreţ eveniment, Iuliu Maniu a mai dăruit gazdelor peniţa sa de aur, cu care a semnat Actul Unirii la 1 Decembrie 1918”, potrivit articol semnat de către nepoata lui Camil Velican, Elena Giurgiuman.
Primar, prefect şi deputat
Potrivit istoricilor, Marele Sfat Naţional a ales, în 2 decembrie 1918, Consiliul Dirigent compus din 15 membri şi condus de Iuliu Maniu. Şedinţa a avut loc în clădirea Tribunalului, actualul Palat al Justiţiei, unde se află sediile Curţii de Apel Alba Iulia, Consiliului Judeţean şi Prefecturii Alba. În casa lui Camil Velican s-au desfăşurat, până în 4 decembrie, şedinţele de lucru ale acestuia.
Lucrările de restaurare vor dura cel puţin 1 an. Foto Adevărul
Ca o recunoaştere a valorii lui organizatorice, Camil Velican a fost numit pe 3 decembrie 1918 primar al oraşului Alba Iulia, devenind astfel primul primar român din acest oraş. Între 1922-1926 a ocupat funcţia de prefect, calitate în care a organizat festivităţile Încoronării regilor Ferdinand şi Mari, din octombrie 1922. A fost onorat cu numeroase decoraţii şi medalii, ca răsplată a muncii sale susţinute, cum ar fi Ordinul Ferdinand I, Coroana României în grad de Comandor, Steaua României în grad de Ofiţer.
Camil Velican a fost şi vicepreşedintele Baroului Alba şi reprezentantul acestuia în Uniunea Barourilor din România, iar pe plan politic organizatorul Partidului Naţional Liberal din Alba, filială care a devenit una dintre cele mai puternice din ţară. A fost parlamentar al acestui partid până la moartea sa, în anul 1937, la doar 58 de ani.
Muzeu cu obiecte originale
În clădirea restaurată se va amenaja un muzeu cu mai multe obiecte de mobilier care au existat în trecut în casă. La Muzeul Naţional de Istorie se află în depozit masa, două fotolii, dar şi două scrinuri care mobilau sufrageria, unde s-au semnat şi ţinut lucrările premergătoare Unirii. Reprezentaţii muzeului s-au arătat dispuşi să le ofere primăriei, când lucrările de amenajare vor fi gata. De asemenea, alte două fotolii au fost recuperate de primărie, dar au nevoie de recondiţionare.
Interiorul imobilului din centrul oraşului. Foto: alba24.ro
Primăria vrea să cumpere şi câteva tablouri care se află în posesia urmaşilor. O altă piesă importantă în viitoarea colecţie a muzeului va fi peniţa de aur cu care s-a semnat Actul Unirii de la 1 Decembrie 1918, dar şi călimara de cerneală.
Se încarcă comentariile...
