Legătura dintre traumele din copilărie, depresie şi dependenţa de muncă

Legătura dintre traumele din copilărie, depresie şi dependenţa de muncă

„Dependentul de succes are nevoie de o validare constantă“, spune psihoterapeutul Gabor Maté. Comparată cu dependent de  alcool sau cocaină, dependenţă de muncă ascunde dezechilibre emoţionale ce îşi au rădăcinile în copilărie.

Dependenţa este de obicei gândită ca nevoia de o anumită substanţă: alcool, cocaină, opioide. Dar, potrivit dr. Gabor Maté, autor al " In the Realm of Ghosts Hungry: Close Encounters with Addiction" , poate avea forme mai puţin evidente şi mai sociale, cum ar fi munca, bogăţia şi statutul, scrie thriveglobal.com.

Pentru Maté, dependenţa îşi are rădăcinile în traumatismul din copilărie. Mai degrabă decât o incidenţă specifică a abuzului sau a dinamicii toxice din cadrul unei familii, trauma este pierderea unei părţi esenţiale a păcii, vitalităţii sau prezenţei.

Acum în vârstă de 73 de ani, Maté era doar un copil când naziştii au invadat Ungaria, iar plecarea familiei sale din Budapesta a fost ceea ce el consideră a fi o taxă pe tot parcursul vieţii. În lumina Holocaustului, mama sa nu putea fi exact prezenţa care oferă siguranţă, îngrijitoare şi susţinere de care copiii au nevoie pentru a dezvolta siguranţa de sine. „Când o mamă este nefericită, copilul preia sentimental“, a explicat Maté mulţimii.

Medicul tratează de 20 de ani pacienţi care se confruntă cu abuzatorilor de substanţe. Dincolo de terapia pacienţilor, medical şi-a dat seama a fost activitatea perfectă pentru a-şi dovedi utilitatea şi indispensabilitatea. Cea mai lungă perioadă de timp a fost imposibil pentru el să renunţe la muncă: „Medicamentul de a fi dorit a fost prea puternic pentru a refuza, am avut nevoie de o preocupare constantă pentru a îndepărta anxietatea depresiei. Acesta a observant că la sfârşit de săptămână, când nu trebuit să meargă la lucru,  se simtă gol şi cu o predispoziţie spre depresie.

Dependenţa de muncă, workaholismul –se manifestă când nu eşti niciodată destul de mulţumit. „Dependentul de succes are nevoie de o validare constanta“, spune specialistul.

Cu cât este mai mare vidul pe care oamenii îl simt, cu atât este mai mare nevoia de a se observa, şi cu atât mai mult este obligaţia de a dobândi statutul. O stima de sine crescută, pe de altă parte, „nu are nevoie de nimic din exterior“ - este un sentiment de sufienţă şi nu tine de realizarile zilnice. „Stima de sine apare când individul gândeşte în mod conştient despre sine; este calitatea respectului de sine manifestat în viaţa şi comportamentul său emoţional. Cultivarea acestui sentiment presupune un proces lung şi lent de a vă împrieteni cu voi înşivă.