Hermès se luptă cu recesiunea, în timp ce Betsey Johnson şi Versace fac compromisuri în industrie. Cum „a accesorizat“ moda criza globală?

Magazinul Hermès de pe Wall Street, New York. FOTO Getty Images

Brandul parizian de lux Hermès a hotărât să îmbunătăţească colecţia de genţi din piele şi linia de accesorii din cauza vânzărilor aflate în scădere. China şi Europa au rămas indiferente la acţiunile colosului din modă care se luptă cu cele mai slabe încasări înregistrate în ultimii trei ani, relatează „The Guardian“.

Ultima veste venită dintr-o industrie zguduită de criza globală o reprezintă decizia echipei manageriale Hermès de a schimba conceptul după care se ghidează casa de modă. Brandul a hotărât să remodeleze colecţia de genţi din piele şi linia de accesorii. Motivul l-a reprezentat insuccesul genţii Birkin, în valoare de 13.000 de euro, pe piaţă şi rata vânzărilor pentru colecţia de ceasuri care a scăzut cu aproximativ 5%.

Chiar dacă accesoriile semnate de francezi nu şi-au găsit un număr prea mare de cumpărători pe pământul asiatic şi european, directorul executiv Patrick Thomas este optimist şi declară că vânzările ar trebui să atingă cote mai mari până la sfârşitul anului.

Nici manechinele nu sunt scutite de efectele recesiunii. Fostul fotomodel Janice Dickinson (58 de ani) se află în faliment din cauza datoriilor care se ridică la suma de un milion de dolari, potrivit cotidianului „The Telegraph“.

Criza de pe Wall Street a lovit ca un uragan economia globală şi nu a rămas indiferentă nici la exclusivismul din modă. Veştii falimentului casei de lux pariziene Christian Lacroix i-a urmat declinul industriei haute-couture şi asocieri rapide între branduri celebre şi retaileri de moda străzii. Luxul a fost dat la o parte din sectorul haute couture. Interesul comun a fost supravieţuirea pe piaţă, în timp ce opulenţa era transformată în comercial.

Apus pentru haute couture?

Coco Chanel spunea că moda reflectă lumea în care trăim, iar momentele de cumpăna pe care le-au traversat marile case de lux atestă vorbele ei. Piesele vestimentare stilizate manual de marii couturieri şi-au pierdut cumpărătorii în favoarea revoluţie prêt-à-porter.

Câteva piese din colecţia haute couture a casei de modă Elie Saab. FOTO Facebook

„Dacă pe Bond Street găseşti o rochie la 1.000 de lire, industria haute couture oferă o ţinută de seară pentru 100.000 de lire“, scria Jess Cartner-Morley, editor de modă al cotidianului „The Guardian“.

Departe de a fi renumit pentru simplitate, haute couture este simbolul extravaganţei. Luxul şi opulenţa au fost atributele acestui gen de modă care s-a departajat încă de la bun început în industrie. „Atunci când haute couture era un laborator de creaţie, fără interdicţii, piesele erau fabuloase. Astăzi, couturierii marilor case de modă făuresc articole pe gustul clienţilor şi nu după propriile lor tipare“, nota Cartner. Profitul a înlocuit extravaganţa, deşi ţesăturile sublime şi calitatea materialelor s-a păstrat, explica ea.

Desigur, au existat şi excepţii. Brandul Christian Lacroix nu a acceptat compromisul impus şi a continuat să comercializeze piese de lux atunci când colegii de breaslă, precum Dior şi Armani, obţineau profit din industria accesoriilor şi a parfumeriei.

O ţinută din colecţia toamnă/iarnă pentru anul 2013. FOTO Facebook

În 2008, brandul francez a înregistrat o pierdere de 10 milioane de euro, iar lucrurile s-au înrăutăţit în anul următor, când vâzările articolelor din colecţia primăvară-vară a casei de modă au înregistrat o scădere de 35%.  După ce a fost refuzat, rând pe rând, de către toţi investitorii firmei, Christian Lacroix, fondatorul brandului omonim, s-a văzut nevoit să ceară justiţiei franceze protecţie faţă de creditori.

Numărul recrutărilor aflat în scădere, reducerea locurilor de muncă şi amânarea inaugurărilor de magazine descriau sectorul luxului, în 2009, după patru ani de euforie în vânzări.

Criza economică nu a cruţat nici marile nume: valoarea conglomeratului francez LVMH a fost redusă la jumătate, în toamna anului 2008, iar brandul Burberry a concediat 540 de angajaţi, potrivit site-ului memoireonline.com.

Democratizarea luxului

Dacă în Europa designerii se luptau cu strategiile de marketing şi cursul monetar, manufacturierii americani economiseau pentru show-urile din  cadrul Săptămânii Modei de la New York. În acest sens, Betsey Johnson, Reem Acra şi Nary Manivong sunt doar câţiva dintre „arhitecţii de stil“ care au ales să organizeze prezentări lipsite de extravaganţă pentru a scuti diverse sume de bani.

Dacă pentru un show pe podiumul de la New York brandurile trebuiau să plătească între 100.000 şi 250.000 de dolari, o prezentare desfăşurată în altă zonă micşora cheltuielile la jumătate din suma iniţială, relatează site-ul „Become Gorgeous“.

Jacobs s-a jucat cu natura la Săptămâna Modei de la New York, în 2013. FOTO Facebook

În timp ce alţii ţineau sub control costurile, Marc Jacobs şi-a transformat show-ul de modă într-o adevărată competiţie pentru adeptele trendurilor. Cu o listă ce nu depăşeşte 500 de invitaţi, faţă de numărul standard de 2000, Jacobs a înţeles că, deşi moda nu acceptă concesii, excepţii există întotdeauna. 

Alături de Jacobs, case de lux precum Versace şi Maison Martin Margiela au ales să colaboreze cu retaileri de moda străzii pentru a-şi mări şi clientela şi pentru a atrage profitul. H&M s-a bucurat de asocieri cu branduri celebre încă din 2004, atunci când Karl Lagerfeld a lansat pentru gigantul suedez o mini-colecţie de 10 piese, de la 35 de euro piesa, în sus. Fiecare şi-a găsit rostul: „kaizerul” s-a amuzat că, ulterior, creaţiile lui s-au vândut cu statut de piese de colecţie pe site-uri specializate, iar H&M  a deschis calea parteneriatelor cu luxul.

Ţinută din colecţia realizată de Maison Martin Margiela cu H&M. FOTO H&M