20 ianuarie: 9 ani de la prăbușirea avionului pilotat de Adrian Iovan

0
Publicat:

Tot în această zi, în anul 1928 are loc prima ecranizare a dramei „Năpasta”, de I.L. Caragiale, iar în anul 1957 are loc premiera filmului „Moara cu noroc”, care a fost nominalizat la Festivalul de Film de la Cannes, marcând prima reușită deplină a cinematografiei românești. Pe 20 ianuarie 2014, are loc tragicul accident aviatic din Munții Apuseni, soldat cu 2 morți și 5 răniți.

Epava avion Apuseni - accident aviatic - Epava este transportata pentru cercetari ulterioare FOTO Mediafax

1880 - A apărut, la București, revista „Literatorul”, sub conducerea lui Alexandru Macedonski.

„Literatorul” a fost o revistă literară, înființată de Alexandru Macedonski. A apărut la București, între 1880 și 1919.

Revista Literatorul fondată de Macedonski a fost continuată într-o serie nouă, în 1991, de către Marin Sorescu. 

 În 2016, revista și-a suspendat, temporar, apariția, din cauza dificultăților financiare. Și-a reluat apariția, în noiembrie 2017, avându-l ca redactor șef pe scriitorul Nicolae Iliescu.

Din decembrie 2018, revista Literatorul, aflată sub egida Bibliotecii Metropolitane București, este condusă de un nou redactor-șef Elena Boholț.  

1907 - A murit chimistul rus Dmitri Mendeleev care a creat sistemul periodic al elementelor

Dmitri Mendeleev a fost unul dintre cei mai însemnaţi chimişti. Pasiunea sa pentru chimie s-a concretizat prin descoperirea legii periodicităţii şi crearea tabelului periodic al elementelor, una dintre realizările ştiinţei foarte cunoscute şi apreciate la nivel mondial, conform www.famousscientists.org.

Cu ajutorul tabelului periodic al elementelor, Mendeleev a evidenţiat existenţa şi proprietăţile noilor elemente chimice.

Dmitri Ivanovici Mendeleev s-a născut la 8 februarie 1834, în Verkhnie Aremziani, o provincie a Siberiei. La vârsta de 16 ani, Dmitri Mendeleev s-a mutat la Sankt Petersburg, unde a învăţat la Institutul Pedagogic Principal. Începuse deja să publice lucrări de cercetare de la vârsta de 20 de ani. A absolvit primul în promoţia sa, în ciuda faptului că se confrunta cu tuberculoza.

În 1855, la vârsta de 21 de ani, a obţinut un loc de muncă în predarea ştiinţei la Simferopol, Crimea. A absolvit un program de masterat în chimie la Universitatea din Sankt Petersburg.

Mendeleev a înţeles că proprietăţile elementelor erau deosebit de importante, drept pentru care a notat cele 65 de elemente cunoscute, până la acel moment, pe nişte bucăţi de hârtie asemănătoare cărţilor de joc, după care a notat proprietăţile fundamentale ale fiecărui element în parte, inclusiv greutatea atomică. A observat atunci că greutatea atomică era importantă într-o anumită măsură - comportamentul elementelor părea să se repete pe măsură ce creştea greutatea atomică a acestora. A continuat să mute bucăţile de hârtie astfel încât să găsească modelul coerent de dispunere al elementelor. I-au fost necesare doar două săptămâni să publice lucrarea „Relaţia dintre Proprietăţi şi Greutăţile Atomice ale Elementelor”.

Tabelul Periodic al Elementelor a fost dat publicităţii în 1869. Munca sa a fost apreciată de chimistul francez Paul-Emile Lecoq de Boisbaudran, care a confirmat faptul că Mendeleev a avut dreptate în privinţa proprietăţilor elementelor. 

Dmitri Mendeleev a murit la Sankt Petersburg la 2 februarie 1907, cu doar şase zile înainte să împlinească 73 de ani.  

1928 - Are loc premiera filmului „Năpasta”, după I.L. Caragiale.

FOTO: Arhivă Teatrul Național București
FOTO: Arhivă Teatrul Național București

„Năpasta” este ultima piesă de teatru a dramaturgului Ion Luca Caragiale, apărută în 1890. Premiera acestei piese, avea să determine o creștere a adversității față de opera marelui dramaturg.

Este singura dramă scrisă de acesta și probabil prima piesă românească jucată într-o limbă străină, anume la Cernăuți, la 30 decembrie 1895, în traducerea germană a lui Adolf Last. Aceeași traducere a stat și la baza spectacolului berlinez, din 1902, unde s-a jucat sub denumirea „Anca”.  

  În 30 noiembrie 1901 redactorul Constantin A. Ionescu al „Revistei literare” a publicat anonim sub pseudonimul „Caion” articolul „Domnul Caragiale” pe baza piesei „Năpasta”, unde îl acuza pe Caragiale că ar fi copiat piesa „Nenorocul” de Kemény Istvan. Chemat în instanță, Ionescu a susținut că autorul ar fi copiat din Puterea întunericului („La Puissance de ténèbres”) de Lev Tolstoi.

Procesul de calomnie care a urmat i-a adus lui Caragiale o mare tristețe datorită unui mare scandal de presă. În justiție, în ciuda celebrei pledoarii a lui Delavrancea și a probelor administrate, calomniatorul este nevinovat. 

Filmul care este în regia lui Eftimie Vasilescu este prima ecranizare a dramei lui Caragiale, dar din păcate nu mai există nicio înregistrare a acestuia. 

1930 - S-a născut astronautul Buzz Aldrin, al doilea om care a pășit pe Lună

O fotografie  celebră:  Buzz Aldrin, pe suprafaţa  satelitului  natural jpeg

Edwin Eugene Aldrin, Jr. s-a născut la 20 ianuarie 1930, în New Jersey, SUA

Cunoscut ca Buzz Aldrin, acesta este un astronaut și inginer american, celebru pentru faptul că a fost al doilea om, după Neil Armstrong, coechipierul său, care a pășit pe Lună.

Aldrin a absolvit Academia West Point și a zburat în 66 de misiuni de luptă în Războiul din Coreea. În 1963, a obținut doctoratul la MIT și a fost selectat ca astronaut. În 1966, i s-a alăturat lui James A. Lovell, Jr. în zborul Gemini 12, care a durat patru zile (11-15 noiembrie). Ieșirea de 5 ore și jumătate în spațiu a lui Aldrin a dovedit că, de fapt, organismul uman poate lucra în vidul din spațiul cosmic.

Aldrin a fost pilot al modulului lunar al navei Apollo 11, în cadrul unei misiuni care s-a desfășurat între 16 și 24 iulie 1969, în timpul căreia, pe 20 iulie, a coborât pe Lună împreună cu Neil Armstrong.

Jacheta purtată de Buzz Aldrin în timpul misiunii a fost vândută la licitaţie pentru aproape 2.8 milioane de dolari.

Fostul astronaut, Buzz Aldrin, în vârstă de 92 de ani, este singurul membru în viaţă al echipajului de trei oameni al misiunii care a scris istorie. Jacheta vândută de Sotheby' a devenit cel mai valoros artefact spaţial american vândut vreodată la licitaţie, relatează BBC.

1957 - A avut loc premiera filmului „Moara cu noroc”, de Victor Iliu, o primă reuşită deplină a cinematografiei româneşti

La „Moara cu noroc” este un film dramatic românesc din 1957 regizat de Victor Iliu după nuvela „Moara cu noroc” a scriitorului Ioan Slavici. Filmul a fost nominalizat la Festivalul Internațional de Film de la Cannes pentru marele premiu „Palme d'Or” în anul 1957.

Filmul a avut un buget de 5.474.000 de lei, record al timpului, iar spectacolul de gală al filmului, găzduit de cinematograful bucureştean „Patria“ a fost, de asemenea, cel mai grandios eveniment de acest fel organizat până atunci.

Filmul a fost vizionat de peste 5 milioane de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.

1964: Membrii trupei britanice The Beatles au lansat primul lor album în SUA, Meet the Beatles.

The Beatles a fost unul dintre grupurile a cărui muzică a fost cea mai influentă pentru Era Rock care a urmat. Grupul a fost alcătuit din John Lennon (vocal, chitară ritmică), Paul McCartney (vocal, chitară bas), George Harrison (chitară solo) și Ringo Starr (baterie).

Inițial The Four Fabs au avut ca țintă generațiile de tineri rezultate de după al Doilea Război Mondial, în special în țările de limbă engleză, precum Regatul Unit, SUA, Canada și Australia, dar au devenit după anul lor cel mai glorios, 1964, iubiți și admirați de multiple generații. Judecând după multiple criterii, dintre care vânzările muzicale ocupă un loc însemnat, „The Beatles” este unul din cele mai faimoase și de succes grupuri în istoria muzicii rock, contorizând peste 1,1 miliarde de discuri vândute în lumea întreagă.

În timp ce inițial au devenit faimoși pentru ceea ce unii au etichetat drept muzică pop, lucrările lor de mai târziu au realizat o combinație de laude atât din partea criticilor cât și din partea ascultătorilor inegalată în secolul XX. În cele din urmă, ei și-au dovedit nu doar talentul de muzicieni, au pășit granița spre cinematografie, și în particular, în cazul lui John Lennon este vorba de activism politic.

În 2004 revista „Rolling Stone” clasa trupa The Beatles pe locul 1 pe lista celor 100 cei mai mari artiști ai tuturor timpurilor. În conformitate cu aceeași revistă, muzica inovativă a trupei The Beatles și impactul cultural au ajutat la definirea anilor 1960.

 1975 - S-a născut actorul Pavel Bartoș

pavel bartos 5 jpg

Este unul dintre cei mai iubiți actori din România și mulți l-ar desemna drept cel mai simpatic prezentator tv. Grație unei spontaneități ieșite din comun, emisiuni precum „Românii au talent” și „Vocea României” nu ar mai fi la fel fără Pavel Bartoș. Dar viața și cariera sa înseamnă mult mai mult decât aceste două formate tv de succes.

Pavel Bartoș a absolvit Colegiul Național din Miercurea Ciuc și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Facultatea de Teatru. 

  Și-a început cariera ca actor la Teatrul de păpuși Puck din Cluj (1993-1994), continuând la  Teatrul Național din Cluj și Teatrul de Nord din Satu Mare.

În 1999, a obținut un post de actor la Teatrul Național din Timișoara și la Teatrul Maghiar de Stat Csicky Gergely, colaborând totodată cu Opera Română din Timișoara.

În 2001, a intrat în trupa Teatrului Odeon din București.

În aceeași perioadă a început să cocheteze cu televiziunea, prin participarea la diverse emisiuni de divertisment, cum ar fi matinalul TVR 1 'Buna Dimineața România', unde a fost prezentator vreme de un an sau emisiunea 'Căsătorie în direct' (PRO TV), unde a fost coprezentator.

2004 a reprezentat debutul său în telenovele și seriale, actorul având roluri în „Numai iubirea”,  „Păcatele Evei', „Aniela”, „Îngerașii”, „Iubire ca în filme”.

Consacrarea absolută i-au adus-o emisiunile „Românii au talent” și „Vocea României”. 

1993 - A murit actrița britanică Audrey Hepburn

audrey hepburn

Actrița de film de origine anglo-olandeză, Audrey Hepburn s-a născut pe 4 mai 1929, în Belgia, provenind dintr-o familie aristocrată olandeză și a murit pe 20 ianuarie 1993, în Elveția. 

 A jucat într-o serie de spectacole muzicale și a avut o serie de roluri secundare în filme britanice. În timpul unei filmări i se oferă un rol principal într-un spectacol de pe Broadway, unde se face remarcată. Prima sa producție hollywoodiană este filmul „Vacanță la Roma” din 1953 unde deține rolul principal, alături de Gregory Peck. Filmul este un succes imens, iar Audrey câștigă Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță pentru prestația sa.

Devenită foarte repede unul dintre cele mai apreciate star-uri de la Hollywood, joacă în numeroase filme, dintre care cele mai apreciate sunt „Mic dejun la Tiffany” și „My Fair Lady”.

După 1967, după separarea de actorul Mel Ferrer cu care fusese căsătorită timp de 14 ani,renunță la a mai juca în producții importante, în următorii ani având doar apariții sporadice. Se căsătorește în 1969 cu psihologul italian Andrea Dotti și se stabilește în Elveția, dar în 1982 divorțează. Hepburn a fost ambasadoare UNICEF, iar în ultimii ani a călătorit în numeroase țări pentru a ajuta și a sensibiliza opinia publică. În 1993 încetează din viață în urma unui cancer intestinal.

Audrey Hepburn este considerată și în prezent un model de frumusețe și eleganță, fiind de nenumărate ori considerată ca una dintre cele mai frumoase femei din toate timpurile.

 Imaginea ei este folosită în numeroase campanii publicitare. Stilul îmbrăcăminții ei continuă să aibă succes în rândul femeilor și în ziua de azi. Rochia neagră Givenchy din filmul „Mic dejun la Tiffany” a fost vândută în 2006 cu peste 462.000 lire sterline, al doilea preț, ca valoare, plătit vreodată pentru o rochie dintr-un film, după cea a lui Marilyn Monroe din filmul The „Seven Year Itch”, care s-a vândut cu 4,6 milioane de dolari în iunie 2011.

Citește și: Audrey Hepburn și viața neștiută a celei mai elegante femei de la Hllywood. 

1999 - Are loc a cincea mineriadă

FOTO: Mediafax
FOTO: Mediafax

 După ce Miron Cozma a respins o propunere a Guvernului de începere a unor negocieri cu o comisie guvernamentală, minerii din Valea Jiului au plecat de dimineaţă, din Târgu Jiu spre Bucureşti, cu circa 70 de autobuze şi peste 200 de autoturisme. 

Președintele convoacă parlamentul în sesiune extraordinară. Guvernul este gata să negocieze, cu condiția ca minerii să se oprească. Aceștia sunt gata să discute, dar numai cu primul ministru. În jurul orei 18:00, cei aproximativ 10.000 de mineri ajung la Horezu.

La 8 km de oraşul Horezu, în zona Costeşti, se formează un dispozitiv al forţelor de ordine (poliţişti, jandarmi şi gardieni publici). 

Aici se afla un baraj al forţelor de ordine, format din circa şase mii de luptători DIAS şi BAOLP care aveau dispoziţie din partea prefectului de Vîlcea, Nicolae Curcăneanu, să împiedice, prin toate miljloacele legale, înaintarea minerilor spre Bucureşti. Astfel, au început ciocnirile, extrem de violente, soldate în cele din urmă cu retragerea forţelor de ordine.

În aceste condiţii, Gavril Dejeu demisionează (21 ian.) din funcţia de ministru de Interne, în locul său fiind numit Constantin Dudu Ionescu.

2014 - Are loc tragicul accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014, soldat cu 2 morți și 5 răniți

FOTO: Mediafax
FOTO: Mediafax

Pe 20 ianuarie 2014, un avion YR-BNP care executa o cursă umanitară s-a prăbuşit într-o zonă împădurită din Apuseni. Tragicul accident aviatic din Munţii Apuseni s-a soldat cu moartea pilotului Adrian Iovan şi a unei tinere medic rezident - Aurelia Ion, precum şi cu rănirea altor cinci medici. Avionul uşor aparţinea Agenţiei Naţionale de Transplant şi transporta o echipă de cinci cadre medicale de la Bucureşti la Oradea pentru o prelevare de organe. În august 2018, procurorii militari din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au clasat dosarul accidentului aviatic din Apuseni. Ancheta a vizat modul de intervenţie al instituţiilor specializate pentru găsirea aeronavei şi salvarea oamenilor. Accidentul a scos la iveală deficienţe în sistemul naţional de a gestiona situaţii de urgenţă şi comunicarea defectuoasă între instituţiile statului ce ar fi trebuit să se implice în misiunea de salvare. Pilotul Adrian Iovan a fost considerat responsabil pentru producerea accidentului

Istoria zilei



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite