16 iunie: Apare agenția telegrafică predecesoare Agerpres și prima televiziune privată din România

16 iunie este o zi importantă pentru presa, dar și pentru moda românească. În 1921, a fost creată Societatea „Orient Radio” (Rador) S.A.R., predecesoarea Agenţiei Române de Presă „Agerpres”. După mai bine de 70 de ani, apare și primul post privat de televiziune din țara noastră, după căderea regimului comunist. SOTI este, de altfel, televiziunea unde Andreea Esca și-a început cariera. Tot pe 16 iunie s-a născut și marea creatoare de modă, Zina Dumitrescu, supranumită „Mama Modei Românești”.

Pe 16 iunie 1993 a apărut primul post de televiziune privat din România FOTO Arhivă

1599: Independenţa Ţării Româneşti faţă de Poarta Otomană

Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti (1593-1601), a reînnoit Tratatul de prietenie cu principele Transilvaniei; se recunoştea caracterul ereditar al domniei în familia lui Mihai Viteazul şi independenţa Ţării Româneşti faţă de Poarta Otomană.

1878: A murit medicul Crawford Williamson Long

Crawford Williamson Long, primul medic care a folosit eterul ca anestezic într-o operaţie, s-a născut la 1 noiembrie 1815, în Danielsville (Georgia).

A urmat cursurile şcolii locale, iar la 14 ani a fost admis la Colegiul Franklin din Georgia (în prezent Universitatea din Georgia) pe care l-a absolvit în 1835. A studiat medicina la Universitatea din Pennsylvania şi Philadelphia, obţinând diploma în medicină în 1839.

S-a mutat în New York, unde a lucrat ca medic la mai multe spitale. Doi ani mai târziu s-a întors în Georgia, unde a practicat medicina şi în special chirurgia, deschizându-şi cabinet într-un orăşel de provincie din ţinutul Jeff erson. După ce a observat aceleaşi proprietăţi ale eterului ca şi cele descrise de chimistul Humphry Davy în 1800, Crawford Long a folosit eterul pentru prima dată la 30 martie 1842, pentru anestezierea pacientului James Venable, pentru a-i extirpa o mică tumoare din zona gâtului.

A fost pentru prima dată în istoria medicinii când s-a practicat procedeul de anesteziere prin inhalarea eterului. La 6 iunie, aceluiaşi pacient i-a făcut o a doua intervenţie în zona gâtului, iar la 3 iulie a amputat un deget unui copil, practicând aceeaşi metodă, potrivit www.general-anaesthesia.com. Până în septembrie, a efectuat opt intervenţii chirurgicale folosind eterul ca anestezic.

Doctorul Crawford Long a folosit eterul ca anestezic şi la naşterea celui de-al doilea copil al său, cu un an înainte ca profesorul James Simpson să prezinte metodele de folosire a anestezei în chirurgia obstetricală. De asemenea, a folosit eterul şi în unele extracţii dentare, pentru a înlătura durerea. Aceste experienţe nu au fost date publicităţii până în decembrie 1849, din pricina controversei lui Crawford Long cu un alt medic, W. T. G. Morton, care pretindea că el este autorul descoperirii.

Crawford Long nu a ascuns niciodată metodele pe care le folosea, dar nici nu s-a preocupat de publicarea inovaţiilor sale, făcând acest lucru abia după câţiva ani. A descris primele sale patru operaţii în care a folosit metoda inhalării eterului de către pacient, în cadrul unei lucrări publicate în Jurnalul Medical şi Chirurgical.

A continuat să practice medicina şi să folosească metoda sa de anesteziere pe tot parcursul carierei medicale. Şi-a deschis un mic cabinet medical în Georgia spre sfârşitul vieţii. A murit la 16 iunie 1878, în timp ce consulta un pacient. În 1910, a fost ridicată o statuie în memoria sa în oraşul Athens (Georgia), iar în 1926, statuia lui a fost mutată într-o sală a Capitoliului din Washington. Spitalul Universităţii Emory îi poartă numele, Crawford Long Hospital din Atlanta, iar muzeul Crawford W. Long din Jeff erson, Georgia, a fost deschis în 1957.

1913: S-a născut filosoful Ion Banu

S-a născut la Bucureşti. A urmat cursurile Facultăţilor de Drept şi Filosofie din Bucureşti, tot aici susţinându-şi şi teza de doctorat asupra fi losofi ei lui Heraclit, potrivit dicţionarului „Membrii Academiei Române (1866-2003)” (Ed. Enciclopedică/Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2003).

A fost profesor de Istoria fi losofiei antice şi medievale la Facultatea de Filosofi e a Universităţii din Bucureşti. În 1970 a fost invitat să ţină un curs la Universitatea din Nanterre-Paris. A scris 11 cărţi consacrate filosofi ei antice şi medievale, europene şi orientale, precum şi istoriei generale a filosofiei, dintre care amintim: „Primii materialişti greci” (1950), „Introducere în istoria filosofi ei” (1957), „Heraclit din Efes” (1963), „Filosofi a Orientului antic” (1967), „Filosofia antică, europeană şi orientală” (1974-1977), „Sistemul filosofic al lui Aristotel” (1977), „Filosofia greacă până la Platon”(1979-1984), „Istoriologia filosofi ei. Demersuri în filosofia orientală”.

A fost unul dintre întemeietorii Asociaţiei de Studii Orientale din România, membru al Societăţii Franceze de Egiptologie şi al Asociaţiei Internaţionale pentru Filosofi a Greacă, cu sediul la Atena. Membru corespondent al Academiei Române (18 dec. 1991). A murit la Bucureşti.

1921: A fost înființată Societatea „Orient Radio” S.A.R.

A fost creată Societatea „Orient Radio” (Rador) S.A.R., agenţie telegrafică de presă, continuatoare a activităţii Agenţiei Române (1889), predecesoarea Agenţiei Române de Presă „Agerpres”.

La 16 iunie 1921, era înfiinţată prima agenţie naţională de presă modernă, „Orient-Radio RADOR”, ca societate mixtă, potrivit lucrării „Agenţiile de presă din România 1889-1999”, realizată de Carmen Ionescu şi apărută la Editura Tritonic, în 2001.

Fondatorii săi erau diplomatul Noti Constantinide, secretar la Legaţia română din Paris şi avocatul Sebastian Şerbescu, iar iniţiativa a fost susţinută puternic de ministrul afacerilor externe, Take Ionescu, care era convins de necesitatea unei agenţii naţionale. Primul sediu al agenţiei se afla în strada General Berthelot nr. 1, iar primul director a fost Sebastian Şerbescu, potrivit rador.ro

În perioada directoratului diplomatului Vasile Stoica, a fost cumpărat, pe strada Matei Millo la nr. 10, un imobil pentru a găzdui agenţia, loc care va fi sediul RADOR şi, mai târziu, al AGERPRES-ului, până la mutarea acestuia din urmă în fosta clădire a Casei Scânteii, Casa Presei acum.

În 1946, în România era instalat regimul communist, iar la 20 mai 1949, era emis Decretul nr. 217 prin care era înfiinţată Agenţia Română de Presă de pe lângă Consiliul de Miniştri, AGERPRES, care prelua întregul patrimoniu RADOR, legea privind funcţionarea acesteia din urmă, sub vechea titulatură fiind abrogată.

În perioada 1949-1989, Agenţia Română de Presă se va numi AGERPRES, între anii 1990-2008 va purta denumirea de Agenţia Naţională de Presă ROMPRES, apoi, după anul 2008, va reveni la vechea titulatură, Agenţia Naţională de Presă AGERPRES.

1936: S-a născut creatoarea de modă Zina Dumitrescu

S-a născut în 1936 în orașul Ismail din Regatul României (azi în regiunea Odesa din Ucraina). După război familia s-a mutat la Pitești.

Aici Zina a terminat liceul economic, apoi a intrat la Facultatea de Drept a Universității din București. Încă din primul an de facultate a început să lucreze ca manechin.

În calitate de model, a cunoscut-o pe celebra creatoare de modă Coco Chanel. A fost şansa ei spre o altă lume. Ea a fost cea care a introdus în România, în jurul anilor '90, profesia de prezentator de modă. La vârsta de 30 de ani a devenit directorul executiv al Casei de Modă Venus.

A lansat mai multe manechine care au devenit celebre: Crinuța Popescu, Daniela Androne, Eugenia Ștefan (Janine), Romanița Iovan, Bianca Brad, Dana Săvuică, Melek Amet. Tot Zina Dumitrescu i-a lansat pe Cătălin Botezatu și Liviu Ionescu. A creat zeci de colecții de modă, participând la festivaluri de modă din țară și din străinătate, conform Wikiwand. A întâlnit-o şi pe Elena Ceauşescu pentru care a refuzat să lucreze.

A fost căsătorită de trei ori, prima oară s-a căsătorit cu regizorul Marin Negreanu, tatăl fiului ei, Cătălin, apoi au urmat mariaje cu Nicolae Rădulescu Botică, secretarul Sectorului 1, și conferențiarul Costin Dumitrescu, decedat în 2009.

Ultimii ani din viață i-a trăit într-un azil de bătrâni din apropierea Bucureștiului. A murit pe 28 martie 2019.

1978: A murit poetul şi traducătorul Teodor Pâcă

S-a născut la Ploieşti. Şi-a efectuat studiile liceale la Sibiu (1938-1944). S-a înscris în 1947 la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, fiind în paralel stagiar la CFR, iar în 1949 s-a transferat la Institutul „Maxim Gorki”, însuşindu-şi temeinic limba rusă, se arată în „Dicţionarul general al literaturii române” apărut sub egida Academiei Române (Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2006).

A avut o existenţă boemă, marcată de mari difi cultăţi materiale, şi a avut meserii şi ocupaţii dintre cele mai diverse (impiegat CFR, profesor de rusă şi de română, electrician, zugrav, profesor de gimnastică, antrenor de box). A fost una dintre fi gurile cele mai cunoscute ale boemei bucureştene a anilor ’50-’70.

A publicat în timpul vieţii un singur volum de versuri - „Poezii” (1970). A colaborat cu versuri la „Tânărul scriitor” şi „Luceafărul”, a tradus (proză şi versuri) din limba rusă. „Răzvrătit în cuget şi în

atitudini, frecvent şi în tematica şi recuzita poemelor, rămâne în fond un clasicizant, desigur în cadrele modernismului”(„Dicţionarul general al literaturii române”, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2006). A tradus singur sau în colaborare din Djalil Musa, V.V. Ivanov, V.A Kaverin, V. I. Şişkov, Valentin Kataev. A murit la Bucureşti.

1993: Inaugurarea primului post privat de televiziune din România

SOTI („Societatea pentru Organizarea unei Televiziuni Independente”) a fost primul post independent de televiziune din România și din Europa de Est.

În baza Sentinței nr. 2011/24.08.1990 s-a constituit Societatea Română pentru Înființarea unei Companii Naționale de Televiziune Independentă „SOTI” A început să emită la inițiativa lui Răzvan Huzuneanu, la data de 9 decembrie 1991, devenind singura alternativă la postul public TVR. A fost un proiect finanțat prin International Media Fund, o asociație de donatori internaționali cu sediul la Washington. Emisia se făcea pe canalul 2, după ora 23, când înceta emisia canalului TVR 2.

În cadrul acestui post s-au lansat mai multe vedete, printre care Andreea Esca, Lucian Mîndruță, Andreea Berecleanu sau Răzvan Dumitrescu.A fost un post incomod pentru regimul Iliescu.

Din 22 iulie 1994 a emis în partaj cu postul Antena 1, care a primit licență pentru a emite pe canalul 57. Din luna august s-a văzut obligat să-și înceteze emisia. Începând cu data de 30 noiembrie 1994 se oficializează încetarea activității acestui post de televiziune.

1993: S-a născut cântăreața și actrița Ariana Grande

Ariana Grande-Butera s-a născut și crescut în Boca Raton, Florida. Este fiica lui Joan Grande, CEO la Hose-McCann Communications și a lui Edward Butera, un designer grafic. Fratele său mai mare, Frankie, este actor și dansator. Ariana este de origine italiană, „pe jumătate siciliană, pe jumătate abruzzesă”.

Faimoasa vedetă a avut primul său rol în musical-ul „13”, interpretând-o pe Charlotte. Între 2010 și 2013, ea a jucat-o pe Cat Valentine în sitcomul de pe Nickelodeon, „Victorious”, iar mai târziu a primit un rol în „Sam & Cat”(2013-2014).

Și-a lansat primul album, „Yours Truly” în anul 2013, iar piesa „The Way” a devenit un hit de top 10 în Billboard Hot 100 și a fost certificată cu dublă-platină de RIAA. De altfel, albumul a debutat pe primul loc în Billboard 200. În anul următor, Ariana Grande a primit premiul Music Business Association în categoria „Breakthrough Artist of the Year”, în semn de recunoaștere a performanței sale.

Al doilea album de studio al Arianei, „My Everything” (2014), a debutat tot pe primul loc în Statele Unite, fiind foarte bine cotat în multe alte țări. Cu hit-urile „Problem”, „Break Free”, „Bang Bang” și „Love Me Harder”, albumul a fost, timp de 34 de săptămâni consecutive, în top 10 al Billboard Hot 100. În 2015, își promovează albumul cu primul ei turneu mondial, The Honeymoon Tour. În 2016 lansează cel de-al treilea album de studio, „Dangerous Woman”. Albumul a debutat pe locul 2 în Billboard 200.

În 2020, Netflix a lansat un documentar despre Ariana Grande, intitulat „Excuse me, i love you”.