12 decembrie, ziua în care a murit Amza Pellea și s-a născut Frank Sinatra. Rolurile memorabile ale lui „Nea Mărin miliardar“ VIDEO
0La 12 decembrie 1983 a murit Amza Pellea. Tot într-o zi de 12 decembrie s-au născut Frank Sinatra și Monica Bîrlădeanu.
1821: s-a născut Gustave Flaubert, scriitor francez
Gustave Flaubert a fost un romancier și dramaturg francez, cunoscut mai ales datorită romanului „Madame Bovary“, operă capitală pentru literatura secolului al XIX-lea.
1895: s-a născut Ilie Lazăr, jurist și politician român, cel mai tânăr semnatar al actului Unirii
Ilie Lazăr, descendentul unei familii nobile maramureşene, al cărui bunic, Vasile, a fost protopop greco-catolic al Sighetului, s-a născut la 12 decembrie 1895 în localitatea Giuleşti. A făcut şcoala primară din Sighet, apoi a studiat la Liceul Piarist din capitala Maramureşului istoric, fiind impregnat din fragedă pruncie cu dragostea faţă de literatura română şi de românism, în general.
Când a început Primul Război Mondial, Ilie Lazăr, care se afla pe băncile Facultăţii de Drept de la Cluj, continuând astfel cursurile Academiei de Drept de la Sighet, a fost concentrat în armata austro-ungară.
În luna septembrie 1918, tânărul ofiţer, care comanda un regiment de 180 de români bănăţeni, să-şi urmeze visul: acela de a se alătura Armatei Române. Din soldele primite, el şi restul ofiţerilor au cumpărat zeci de saci cu grâu care le-au permis să negocieze primirea unui tren cu care să plece din Galiţia spre România. Dorinţa li s-a împlinit în luna octombrie.
După un drum greu, unde pericolele pândeau la tot pasul, pe care bandiţii ucraineni atacau şi jefuiau trenurile, bravii români au intrat în Cernăuţi, asigurând securitatea zonei până la sosirea Armatei Române.
Ilie Lazăr a fost desemnat de mandatarii din plasa Ocna Şugatag „delegat cu credenţional“ la Marea Unire de la Alba Iulia. Şi, aşa cum îşi amintea el, la 28 noiembrie 1918 „în curtea casei mele din Giuleşti am adunat pe toţi delegaţii din zonă cu credenţional pentru că mama mea o vrut să le dea un ospăţ straşnic“. Apoi, s-au urcat în căruţe şi s-au îndreptat spre Baia Mare, traversând Gutâiul, apoi au luat trenul spre Alba Iulia, pentru a se întâlni cu români din toate provinciile ţării.
În această perioadă, Lazăr l-a cunoscut pe părintele protopop Valentin Coposu, tatăl lui Corneliu Coposu, care era delegat la Marea Adunare de la Alba Iulia din partea plasei Şimleu.
O altă figură care avea să-i lumineze toată viaţa a fost cea a lui George Pop de Băseşti, preşedintele Partidului Naţional.
Visând nu doar la România Mare, dar şi liberă, prosperă, Ilie Lazăr a condus trupele care au eliberat Sighetul, capitala Maramureşului istoric.
Ilie Lazăr a fost deputat în trei legislaturi şi chestor al Parlamentului. Ilie Lazăr a devenit şeful organizaţiei de muncitori a Partidului Naţional Ţărănesc, partidul format în 1926 prin fuziunea dintre Partidul Naţional Român, al lui Iuliu Maniu, cu Partidul Ţărănesc, condus de Ion Mihalache.
În dimineaţa zilei de 14 iulie 1947, la orele 6.30, un grup de fruntaşi naţional-ţărănişti este surprins de autorităţile comuniste pe câmpul de la Tămădău, în timp ce încerca să se îmbarce în două avioane I.A.R.-39, cu scopul de a fugi peste graniţă. Din grup făceau parte, pe lângă Ilie Lazăr, Ion Mihalache, vicepreşedinte PNŢ, cu soţia, Nicolae Penescu, secretar general PNŢ, cu soţia, Nicolae Carandino, directorul ziarului „Dreptatea“, cu soţia, doctorul Constantin Gafenco, inginerul Gheorghe Popescu, Dumitru şi Eugen Borcea.
Agenţii Securităţii i-au arestat chiar în momentul decolării pentru a avea „justificari legale“, când PNŢ-ul va fi scos în afara legii. După un simulacru de proces, toţi au primit ani grei de închisoare. Nici cei de acasă nu au scăpat nepedepsiţi, soţia lui Ilie Lazăr a stat o noapte în beciul de la Interne. Soţul ei a fost condamnat la 12 ani de puşcărie şi la plata sumei de 50.000 de lei cheltuieli de judecată.
1896: Guglielmo Marconi a făcut, la Londra, prima demonstrație publică a radioului
Guglielmo Marconi a fost un inginer și fizician italian, inventatorul telegrafiei fără fir și al antenei de emisie legate electric la pământ (unde radio), laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1909 împreună cu Karl Ferdinand Braun, pentru contribuțiile lor în dezvoltarea telegrafiei fără fir.
În anul 1894 a realizat o transmisie radiotelegrafică cu un aparat propriu, brevetat în 1896, iar în anul 1901 i-a reușit prima radiocomunicație telegrafică transatlantică. A mai inventat un detector magnetic (1902) și o antenă direcțională orizontală (1905).
1915: s-a născut Frank Sinatra, actor și cântăreț american
Cântăreţul Frank Sinatra s-a născut la Hoboken, New Jersey, SUA, la 12 decembrie 1915. Tatăl lui Sinatra, Martin, era proprietar de tavernă, iar mama sa, Natalie, a avut o influenţă puternică şi dominantă atât în politica locală, cât şi în viaţa şi cariera fiului ei.
Când era adolescent, după ce a auzit înregistrările cântăreţului Bing Crosby, Sinatra a hotărât să se îndrepte spre o carieră muzicală. S-a alăturat unui grup local numit "The Hoboken Four", alături de care a câştigat un concurs de talente în 1935, pe popularul program de radio Major Bowes' Amateur Hour, potrivit britannica.com. Grupul a făcut o serie de turnee în ţară în acel an. Sinatra, având ambiţii muzicale serioase, a părăsit grupul şi a început să cânte cu trupe de dans locale şi pentru emisiuni radio la distanţă.
În 1940, a debutat cu orchestra lui Tommy Dorsey, cu care a cântat până în 1942, când a început cariera solo, potrivit site-ului biography.com. În anii '40, devenise una dintre cele mai mari atracţii ale radioului, ale spectacolelor de varietăţi şi unul dintre cântăreţii cu cele mai multe discuri vândute.
Primele sale succese cinematografice, în musicaluri ca "Anchors Aweigh" (1945) şi "On the Town" (1949), i-au sporit şi mai mult popularitatea. Prin rolul soldatului Maggio, în filmul "From Here to Eternity" (1953), s-a dovedit a fi un actor de mare talent, fiindu-i decernat Premiul Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar şi Globul de Aur la aceeaşi categorie, conform site-ului imdb.com. A fost apreciat şi în peliculele "Suddenly" (1954) şi "The Man With the Golden Arm" (1955, nominalizat la Oscar). În 1965, a debutat ca regizor cu filmul "None but the Brave".
În paralel, şi-a continuat cariera de solist. După 1953, a cântat şi a înregistrat, folosind aranjamente realizate de Nelson Riddle, Billy May şi Gordon Jenkins. Dintre şlagărele sale amintim: "New York, New York", "Come Fly with Me", "My Blue Heavens", "The Lady is a Tramp", "Three Coins in the Fountain", "Witchcraft", "I've Got You under My Skin", "My Kind of Town", "Autumn in New York", "Stranger in the Night", "L.A Is My Lady", conform Agerpres.
1941: Al doilea război mondial
La insistențele guvernelor german și italian, România declară război Statelor Unite. Între cele două țări nu au loc operații militare directe, momentul marcând ruperea relațiilor diplomatice.
1978: s-a născut Monica Bîrlădeanu, actriță română
Monica-Elena Bîrlădeanu, cunoscută și sub numele americanizat Monica Dean, este o actriță română.
Născută la 12 decembrie 1978 în Iași, România, Monica Bîrlădeanu este populară în România și în străinătate, în primul rând ca prezentatoare de televiziune.
În SUA a acceptat un rol în serialul „Lost“, în anul 2006, după rolul din „Moartea domnului Lăzărescu“ (regizor Cristi Puiu).
1983: a murit Amza Pellea, actor român de teatru și film
Considerat unul dintre cei mai mari actori români, Amza Pellea a jucat în peste 50 de filme şi zeci de piese de teatru. A interpretat roluri impresionante, de la Decebal la Mihai Viteazul, însă personajul care l-a consacrat a fost „Nea Mărin“, pe care el însuși l-a creat.
„Amza era mai mult decât un mare actor... Era un om de care fiecare dintre noi avea nevoie. El aducea în dulceața prieteniei un umăr solid pe care te puteai sprijini în clipe grele, o ințelepciune care venea de departe, din străbuni. Era generos și bun ca o pâine de la tara, scăpărător de inteligență, plin de fantezie și de farmec", spunea, despre Amza Pellea, Radu Beligan.
Creatorul îndrăgitului personaj„Nea Mărin" și-a asigurat pentru totdeauna un loc în sufletele a milioane de romani.
„Amza Pellea îl interpretează pe celebrul ţăran oltean Nea Mărin Juvete din Băileşti. Personajul a fost creat de marele actor. Era o parte din el însuşi, o parte dintr-un văr, câte o parte din fiecare sătean din Băileşti. Spunea bancuri cu ai lui şi cu sine însuşi. Nu s-a gândit nici măcar o clipă că Nea Mărin o să ajungă celebru“, povestea, pentru Adevărul, graficianul Gabriel Bratu, unul dintre prietenii lui Amza Pellea.
Cum ar fi arătat fără Amza Pellea celebra peliculă „Nea Mărin miliardar“, care și astăzi deţine titlul de cel mai urmărit film din istoria cinematografiei româneşti, e greu de imaginat.
Totodată, a interpretat unele figuri celebre din istoria României, precum Decebal sau Mihai Viteazul.
Pe 12 decembrie 1983, legendarul actor a murit, la numai 52 de ani, fiica lui. Cauza morţii pare să fi fost evoluţia rapidă a unui cancer pulmonar cu care actorul se lupta la vremea respectivă. Cu toate acestea, cauza morţii lui a creat multă controversă în epocă, una dintre teorii fiind aceea ca decesul lui ar fi fost premeditat de Securitate, iar evoluţia cancerului s-ar fi datorat unor iradieri.
1992: A luat ființă formația de muzică folk–pop „Pasărea Colibri“ avându-i ca membri pe: Mircea Baniciu, Mircea Vintilă, Florian Pittiș, Vladi Cnejevici.
2011: a murit Mălina Olinescu, cântăreață română
Mălina Olinescu, care s-a născut pe data de 29 ianuarie 1974, la București, provenea dintr-o familie de artiști. Mama sa, Doina Spătaru, este o cântăreață consacrată de muzică ușoară (de la sfârșitul sec.XX) și verișoară cu regretatul Dan Spătaru, foarte cunoscut și îndrăgit solist de muzică ușoară (d.2004). Tatăl Mălinei, Boris Olinescu, a fost un actor din anii '70 ai secolului XX.
Mălina a început să cânte încă de la vârsta de 5 ani, participând apoi la numeroase festivaluri pentru copii și tineret împreună cu corul școlii gimnaziale. Începând cu anul 1993, după terminarea liceului, Mălina, a cântat în programele unor cluburi din București. În 1995 a participat la Festivalul de muzică ușoară „Aurelian Andreescu“, secțiunea interpretare, unde a fost distinsă cu premiul I.
În anul 1996, a făcut parte dintr-o echipă de tineri cântăreți talentați, numită „Școala Vedetelor”, într-un show de televiziune foarte apreciat și urmărit, împreună cu care solista a realizat și numeroase concerte în întreaga țară. Această perioadă a fost pentru cântăreață rampa de lansare în lumea muzicală și șansa ei de a câștiga un public din toate categoriile de vârstă.
Mălina Olinescu a murit la 12 decembrie 2011, la vârsta de 37 de ani. Ea s-a aruncat de la etajul 6 al blocului în care locuia, în zona Gării de Nord din București.
Se încarcă comentariile...
