Noile mesaje ale politicii externe americane sub semnul multilateralismului şi cooperării

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Antony J. Blinken, şeful diplomaţiei americane Foto EPA EFE
Antony J. Blinken, şeful diplomaţiei americane Foto EPA EFE

Audierea lui Antony Blinken, înlocuitorul lui Pompeo în fruntea diplomaţiei americane, era aşteptată cu foarte multă nerăbdare pentru a se vedea dacă mesajele anterioare se confirmau în sensul că ceea ce va urma este o ruptură de sistem în raport cu izolaţionismul şi protecţionismul exacerbat promovat de Trump şi nu doar o simplă înlocuire de ambasadori neprofesionişti.

Speranţa era că, într-un fel sau altul, avea să se confirme, în clar, că  SUA au intenţia de a reveni la poziţiile abandonate din sistemul global de relaţii internaţionale, recuperându-şi rolul şi influenţa în organizaţiile cheie, începând cu cele din sistemul Naţiunilor Unite.

A fost o audiere de peste 4 ore (o puteţi accesa aici), foarte seriosă şi aplicată, cu întrebări privind toate zonele esenţiale ale planetei unde se află interese strategice americane, iar rezultatul a fost mai mult decât mulţumitor, aşa cum au afirmat membrii comisiei bipartizane din Senat, şi cu republicanii votând în favoarea lui Blinke (printre aceştia, nume foarte cunoscute ca Lindsey Graham sau Jim Risch, chiar Preşedintele Comisei senatoriale de relaţii externe).

Ce a adus nou această audiere?

Mesajul că "leadershipul american încă mai contează" în contextul promisiunii de a revitaliza alianţele tradiţionale ale Americii pentru a o readuce "în prima linie": "împreună , suntem într-o poziţie cu mult mai bună ppentru a ne opune ameninţărilor reprezentate de Rusia, China, Coreea de Nord şi pentru a apăra democraţia şi drepturile omului".

Printre semnalele importante, aş semnala reamintirea atenţiei cu totul deosebite pe care această Administraţie o acordă organizării înspre finele acestui an a Summitului Democraţiei o reuniune pe care Biden o doreşte reprezentativă la nivel mondial şi care să aducă împreună ţările democratice "în scopul de a ne întări instituţiile democratice, de a înfrunta naţiunile care regresează alunecă în acest domeniu şi de a redacta împreună o agendă comună". Va fi foarte dificil deoarece, alături de guverne care de cele mai multe ori au ordini de priorităţi diviverse, vor fi invitate foarte multe organizaţii non-guvernamentale cărora, astfel, li se recunoaşte rolul (real sau posibil) în procesul de guvernanţă democratică. Aici se află marea provocare: conceperea unei "agende a democraţiei" pentru secolul XXI la care eventual să se asocieze şi Naţiunile Unite prin Consiliul său pentru drepturile omului cu perspectiva ca totul să poată evolua în adoptarea unei viitoare Carte mondiale a guvernării democratice.Nimeni nu i-ar fi trecut prin cap să asocieze extrema dreaptă a precedentei administraţii cu asemenea proiect care să fie acceptat de majoritate a ţărilor lumii. acum apare speranţa că procesul s-ar putea debloca, mai ales că formatul de organizare din care s-a inspirat Biden a fost unul de succes: poate vă mai amintiţi de Nuclear Security Summit iniţiat de Obama în 2011, având ca element central prezenţa SUA plus aproximativ 50 de alte ţări unite prin dorinţa de a acţiona pentru prevenirea terorismului nuclear şi pentru a preveni contrabanda cu materiale nucleare. Dacă atunci va fi greu, de data asta obiectivele sunt şi mai complicate. Nu imposibil de atins, dar extrem de sensibile şi delicate. Printre măsurile propuse se numără, spre exemplu, crearea unui parteneriat public-privat sub forma unui Comitet consultativ al societăţii civile (începând cu SUA) în care să se poată sintetiza sprijinul pentru fiecare dintre iniţiativele propuse viitorului Summit. Crearea uni fond financiar de sprijin pentru ONG-uri, prin punerea laolală de resurse cu guvernele care, alpături de fundaţiile filantropice, pot sprijini participarea reală a societăţii civile şi intra în contact cu comunitile locale pentru susţinerea pe mai departe a temelor discutate la Summit. În acest sens, Blinken afirma:

"...sarcina noastră va fi să punem înapoi democraţia şi drepturile omului în centrul politicii externe americane...iar capacitatea noastră de a fi un lider puternic în favoarea democraţiei şi drepturilor omului depinde foarte mult de puterea propriei noastre democraţii pe plan intern". După cum se vedede, ceva în destul de în linie cu preocupările recente ale UE pentru apărarea statului de drept.

Printre schimbările de substanţă, evident se numără şi intenţia SUA de a reveni la statutul de membru în cadrul "Acordului nuclear iranian", cu condiţia expresă ca Iranul să revină la angajamentele sale iniţiale, iar negocierea cu Teheranul va trebui purtată în comun cu celelate ţări partenere şi aliate, parte al Joint Comprehensive Plan of Action: "Un Iran în posesia armei nucleare sau pe punctul de a avea capacitatea de a fabrica rapid o asemenea armă va fi un Iran mai primejdios de cât acum...împreună cu aliaţii şi partenerii noştri care vor fi din nou de aceeaşi parte cu noi, vom putea căuta să obţinem un acord mai puternic şi mai durabil".  

Blinken a reafirmat - fără a intra în detalii - faptul că sprijină prelungirea noului Tratat START cu Rusia privind reducerile strategice de arme nucleare a cărui dată-limită de prelungire este 5 februarie. "UnIran în posesia armei nucleare sau pe punctul de a avea capacitatea de a fabrica rapid o asemenea armă va fi un Iran mai primejdios de cât acum...împreună cu aliaţii şi partenerii noştri care vor fi din nou de aceeaşi parte cu noi, vom putea căuta să obţinem un acord mai puternic şi mai durabil".   

Relaţia cu China a fost analizată cu mare atenţie deoarece, spunea Blinken, "ridică mai multe provocări decât orice altă ţară", acum fiind timpul de a "pune în mod clar anumite întrebări", fiind nevoie să se determine zonele în care SUA şi China se află pe pe poziţii adverse şi zonele în care se poate colabora.

Vom fi din nou prezenţi, zi şi noapte, oriunde şi oricând sunt în joc siguranţa şi bunăstarea Americii. ..Luăm în calcul lumea aşa cum este, nu cum a fost: o luma naţionalismului în creştere, de scpdere a democraţiei, a rivalităţii din ce în ce mai accentuate cu China, Rusia şi alte state totalitariste, cu o revoluţie tehnologică ce schimbă fiecare aspect al vieţilor noastre şi mai ales spaţiul cibernetic.

Antony Bliken, secretarul de stat al SUA

Blinken a avut o poziţie extrem de dură faţă de China înprivinţa politicii duse de această ţară în privinţa Uigurilor, vorbind chiar despre genocid şi avertizând guvernul de la Beijing că folosirea forţei împotriva Taiwanului ar reprezenta "o greşeală enormă". Pe de altă parte, Blinken anunţă că noua Administraţie va analiza cu mare atenţie conţinutul acordurilor realizate până acum cu talibanii din Afganistan, mai ales modul în care, după încheiera retragerii trupelor americane, vor continua să fie respectate drepturile omului în această ţară.  

Blinken a transmis şi un mesaj care priveşte relaţiile atât de complicate din NATO în raport cu Turcia: „Ideea că unul dintre partenerii noştri strategici - sau considerat astfel - ar putea să se alieze cu unul dintre cei mai importanţi dintre concurenţii noştri strategici (Rusia.n.n), nu est acceptabilă...Cred cp trebuie să reevaluăm impactul avut de sancţiunile existente şi să vedem dacă mergem mai departe...Turcia este un aliat care, din multe puncte de vedere, nu acţionează ca un aliat. Este pentru noi o mare problemă. Suntem foarte lucizi privind această chestiune“.

Interesant de urmărit care vor fi reacţiile din aceste zile, deloc simple şi cu un grad destul de mare de impredictibilitate.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite