Cine e personalitatea de origine română lăudată de Obama în autobiografia sa: „M-a provocat să fiu mai bun”
0
Una dintre cele mai bine vândute cărţi din lume în acest an, „Pământul Făgăduinţei”, autobiografia lui Barack Obama, are dedicate peste două pagini unei personalităţi emblematice de origine română: Elie Wiesel.
Într-un stil original, Barack Obama povesteşte în „Pământul Făgăduinţei” (publicată în română la Editura Litera) povestea odiseei sale neverosimile de la un tânăr aflat în căutarea propriei identităţi la liderul lumii libere, descriind prin amănunte intime atât educaţia sa politică, cât şi momentele cruciale din primul mandat al preşedinţiei sale istorice.
Iar Barack Obama a scris peste două pagini în autobiografia sa despre Elie Wiesel, cel mai cunoscut supravieţuitor al Holocaustului şi laureat al premiului Nobel pentru pace, născut în 1928 la Sighet, în Maramureş.
Barack Obama a legat o relaţie de prietenie cu Elie Wiesel încă de când era senator. Iar în „Pământul Făgăduinţei”, fostul preşedinte american povesteşte vizita pe care a făcut-o alături de Elie Wiesel şi de cancelarul german Angela Merkel la fostul lagăr de concentrare de la Buchenwald în iunie 2009.
„Am avut imensa bucurie de a lega o relaţie de prietenie cu Elie”
„Am avut şi un motiv personal pentru a face acest pelerinaj la fostul lagăr de concentrare. În studenţie avusesem ocazia să-l ascult pe Wiesel vorbind şi fusesem profund mişcat de modul în care îşi consemnase experienţele ca supravieţuitor la Buchenwald. Citindu-i cartea, am descoperit în ea un nucleu moral inexpugnabil care mi-a dat putere şi m-a provocat să fiu mai bun în ceea ce făceam. În perioada mandatului meu de senator am avut imensa bucurie de a lega o relaţie de prietenie cu Elie. Când i-am spus că unul dintre unchii mei făcuse parte din divizia de infanterie a Statelor Unite care ajunsese până la un lagăr adiacent lagărului Buchenwald în aprilie 1945, unde participase la operaţiunile de eliberare, Elie mi-a spus că ţine neapărat ca într-o zi să mergem împreună acolo. Faptul că ne aflam aici acum amândoi era o îndeplinire a acelui promisiuni”, povesteşte Barack Obama.
Fostul preşedinte american şi-a amintit şi momentul în care s-a oprit cu Elie Wiesel la monumentul victimelor lagărului, unde numele acestora, inclusiv numele tatălui lui Elie, erau gravate pe o placă de oţel care era menţinută în permanenţă la 37 de grade Celsius: temperatura corpului uman, „un simbol al umanismului pe care îl împărtăşim, plasat pe un loc construit pe ură şi intoleranţă”.
Barack Obama povesteşte în autbiografia sa şi că la Buchenwald a văzut fotografii ale lagărului făcute de soldaţii americani în momentul eliberării. Iar una dintre fotografii îl înfăţişa pe Elie Wiesel la 16 ani şi „privind către aparat de pe priciul lui din baracă şi am recunoscut acelaşi chip frumos şi aceiaşi ochi trişti, marcaţi de foame şi de boală şi de enormitatea experienţelor la care fusese martor”.
În vizita la care a participat alături de Barack Obama la Buchenwald, Elie Wiesel a descris şi cum în 1945, în mod paradoxal, părăsise lagărul cu speranţa într-un viitor mai bun.
Elie Wiesel a publicat 57 de cărţi
Elie Wiesel s-a stins din viaţă pe 2 iulie 2016, la vârsta de 87 de ani. Scriitor, ziarist, eseist, filosof şi activist în domeniul drepturilor omului, Elie Wiesel a fost distins cu Premiul Nobel pentru Pace în 1986.
În 1996 a fost numit membru al Academiei Americane de Artă şi Literatură, iar cinci ani mai târziu a fost ales membru de onoare al Academiei Române. A publicat 57 de cărţi - cea mai faimoasă fiind „Noaptea”, o descriere autobiografică despre viaţa în lagărele de exterminare naziste. În aprilie 1944, familia Wiesel a fost internată într-un lagăr de concentrare şi la 16 mai 1944 a fost transportată la Lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau. Lui Elie (avea atunci 15 ani) i s-a tatuat pe braţul stâng numărul A-7713. Femeile au fost separate de bărbaţi, mama lui Elie Wiesel şi sora lui mai mică, Ţipora, în vârstă de 7 ani au fost exterminate, iar Eli şi tatăl său au fost supuşi la muncă silnică în fabrica Buna-Werke, care aparţinea de complexul Auschwitz III Monowitz. Când Armata Roşie s-a apropiat de Auschwitz, deţinuţii evrei au fost trimişi în «Marşul Morţii» (Todesmärsche) spre lagărul Buchenwald. În urma acestui marş tatăl lui Elie Wiesel a murit de extenuare, inaniţie şi dizenterie. Elie a supravieţuit - la 11 aprilie 1945 a fost eliberat de armata americană - grav bolnav, inanizat şi într-o stare depresivă acută, convins că a rămas singur pe lume, total lipsit de un sprijin moral sau material, la vârsta de 16 ani Wiesel considerând faptul că a rămas în viaţă drept un accident. Ulterior, şi-a regăsit cele două surori mai mari, Hilda şi Beatrice (Bea), într-un orfelinat francez. Wiesel a avut un rol major în cercetarea şi mediatizarea ororilor Holocaustului în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în special prin cartea „Noaptea”, în care descrie experienţele sale ca prizonier în lagărele de concentrare de la Auschwitz şi Buchenwald. Barack Obama l-a numit pe Elie Wiesel „conştiinţa lumii”.
Vă mai recomandăm şi:
FRAGMENT „Pământul Fădăguinţei“, autobiografia lui Barack Obama, a apărut în librăriile româneşti
Se încarcă comentariile...
