Zidul care se vede din spaţiul cosmic

Cel mai cunoscut edificiu istoric al Chinei a fost votat de peste 100 milioane de oameni drept una dintre noile minuni Numit de chinezi "zidul de 10.000 de li" (în traducere: zidul de 5.000

Cel mai cunoscut edificiu istoric al Chinei a fost votat de peste 100 milioane de oameni drept una dintre noile minuni

Numit de chinezi "zidul de 10.000 de li" (în traducere: zidul de 5.000 de kilometri), Marele Zid este un ansamblu de fortificaţii militare ridicate şi reconstruite la graniţa de nord a Chinei, începând din secolul al V-lea î.Hr. şi până în secolul al XVI-lea d.Hr.

Dintre toate porţiunile refăcute de-a lungul timpului, cea mai eficientă a fost cea ridicată în anii 220 - 200 î.Hr. de împăratul legendar Qin Shi Huang, care se afla mult mai la nord decât actualele vestigii şi a ferit ţara de invaziile turcilor şi hunilor.

Deşi astăzi turiştii pot admira numai o mică parte a zidului, şi anume cea reconstruită în perioada Dinastiei Ming (1368 - 1644), din punct de vedere arheologic, zidul este considerat vechi de peste 2.500 de ani, pentru că toate lucrările de reconstrucţie au pornit de la fundaţiile primelor porţiuni, ridicate la începutul secolului V î.Hr.

Marele Zid se află înscris în Cartea Recordurilor la categoriile "cea mai lungă (6.400 km), cea mai masivă şi cea mai vastă construcţie ridicată de om".

Primele bariere în calea năvălitorilor din nord au fost alcătuite din două ziduri de piatră, situate la o distanţă de aproximativ cinci metri, care permiteau trecerea unui car prin mijlocul lor. Acest model de tunel a fost menţinut de-a lungul timpului, deşi a fost ulterior umplut, mai mult sau mai puţin, cu pământ.

Din loc în loc, acest drum protejat avea câte un turn de observare, în care puteau locui doi soldaţi şi proviziile lor, inclusiv pe timpul iernii. Soldaţii aveau sarcina de a supraveghea permanent drumul, dar şi de a semnala un eventual atac din partea barbarilor din nord.

Dărâmat de primul împărat

Când Qin Shi Huang a reuşit să unifice toate statele chineze într-un singur imperiu (în anul 221 î.Hr.), prima lui poruncă a fost dărâmarea zidului care izola anumite zone din imperiu. Apoi, împreună cu armata, a reconstruit fortificaţia, întărind noua graniţă cu triburile turce, din nord.

Cum transporturile de materiale se făceau cu dificultate, împăratul Qin a ordonat economisirea pietrei, refolosind materialul obţinut prin dărâmarea zidurilor vechi. Apoi, aproape fiecare nou împărat a procedat la fel. Zidul a tot fost dărâmat şi reconstruit, pe mai multe porţiuni, astfel încât ruinele descoperite în zilele noastre măsoară 6.400 de kilometri, deşi iniţial zidul avea numai 5.000 de kilometri.

Învins doar prin trădare

Dinastia Ming a fost cea care i-a dat forma atât de admirată astăzi. După bătălia cu mongolii de la Tumu, din 1449, încheiată în coadă de peşte, împăratul Chinei a decis să refacă fortificaţiile, ridicând zidurile la peste şapte metri şi umplând totul cu pământ, astfel încât zidul să nu fie vulnerabil la focurile de tun.

Deasupra, drumul nu a rămas neted şi a fost făcut din trepte, uneori destul de înalte, astfel încât parcurgerea distanţei dintre două turnuri nu e întotdeauna o simplă promenadă.

Mongolii au ocupat Deşertul Ordos şi s-au oprit la Zid, ca la o graniţă naturală. Împăraţii Ming au folosit cărămizi şi au realizat o construcţie elaborată, nelăsând spaţii în dreptul turnurilor. Mai ales zona din dreptul capitalei Beijing a fost bine fortificată, pentru că triburile nomade erau atrase de bogăţiile adăpostite acolo şi atacau mereu, distrugând porţiuni de zid.

Abia în anul 1644 trupele manciurienilor au reuşit să treacă de zid, dar nu prin luptă, ci prin trădare. Porţile zidului din Pasul Shanhai au fost deschise de generalul-trădător Wu Sangui, care i-a permis lui Yuan Chonghuan să ajungă rapid la Beijing. A fost sfârşitul Dinastiei Ming şi începutul Dinastiei Qing, prima dinastie manciuriană. Aceasta a cucerit imediat Mongolia şi reparaţiile zidului n-au mai fost necesare.

Astronauţii îl văd din SSI

Marele Zid a intrat în patrimoniul protejat de UNESCO în anul 1987 şi, începând de anul acesta, a devenit una dintre noile minuni ale lumii, după ce a fost votat de peste 100 milioane de pământeni. Pentru că în anul 1932 cineva a pretins că zidul se poate vedea de pe Lună, o întreagă dezbatere a înflorit în secolul trecut pe acest subiect.

S-au făcut verificări şi experienţe şi, conform ultimei păreri a experţilor, Marele Zid nu se poate vedea de pe Lună. În schimb, în zilele senine, zidul poate fi zărit de pe Staţia Spaţială Internaţională.

Cel puţin aşa a susţinut astronautul William Pogue, care ulterior, forţat de un reporter, a recunoscut că ar fi putut confunda zidul cu Marele Canal al Chinei, ce trece pe lângă Beijing. Dar, după ce astronauţii Gene Cernan şi Ed Lu au spus că zidul poate fi zărit de pe SSI, cu condiţia să ştii dinainte unde anume trebuie să te uiţi, problema a fost tranşată definitiv.

Escaladarea Marelui Zid, doar cu încălţări adecvate

Înainte de vizitarea Marelui Zid chinezesc, trebuie să ţineţi cont de câteva sfaturi, pentru a face din acest demers o amintire de neuitat. Astfel, este recomandată încheierea unei poliţe de asigurare medicală şi de călătorie, pentru întreaga durată a deplasării.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă verificarea cu atenţie a modului şi condiţiilor în care funcţionează asigurarea în China, ţară pentru care este nevoie de viză. Deşi vaccinurile nu sunt obligatorii, se recomandă totuşi vaccinarea împotriva tetanosului şi poliomielitei. Se recomandă, de asemenea, vaccinarea împortiva difteriei, febrei tifoide, hepatitei A şi B. Este obligatorie vaccinarea împotriva febrei galbene pentru persoanele care au călătorit anterior într-o zona de endemie.

Starea şoselelor şi a infrastructurii rutiere din China este satisfăcătoare, dar se recomandă evitarea circulaţiei pe timp de noapte. În cazul nefericit al producerii unui accident, nu este bine să părăsiţi locul unde s-a petrecut evenimentul, fiind indicat să aşteptaţi sosirea poliţiei.

Oricum, este necesară obţinerea unui permis de conducere chinez. La intrarea în China trebuie să declaraţi sumele mai mari de 6.000 dolari SUA sau echivalent în altă valută, iar la ieşirea din acest stat trebuie păstrată o copie a declaraţiei vamale. Trebuie să ştiţi că pentru ieşirea din China cu o sumă cuprinsă între 6.000 şi 10.000 de dolari SUA sau echivalent în altă valută, trebuie să obţinuţi o autorizaţie emisă de o bancă chineză.

Pentru a escalada Marele Zid este bine să vă pregătiţi încălţări adecvate, mai ales că treptele sunt destul de inegale şi abrupte, ceea ce face ca pentru cei cu o condiţie fizică mai puţin strălucită demersul să fie mai greoi. Un circuit în China care cuprinde transportul cu avionul, opt nopţi cazare la unităţi de trei stele, transport cu trenul, pensiune completă, pleacă de la 1.400 de euro/persoană. Nu sunt incluse taxele de aeroport (circa 225 USD), bacşişul pentru ghizi, şoferi, personal hoteluri şi restaurante, circa 40 USD/persoană şi băuturile. (Carmen Neacşu)