VIDEO Război dur între guverne şi sindicate în Europa

Acropolele din Atena au devenit ieri front de luptă între  poliţie şi salariaţii nemulţumiţi, în timp ce Franţa  a fost afectată de greve pentru a treia zi consecutiv. Zece din totalul de 12 rafinării de petrol din Franţa  sunt în grevă, ceea ce ridică problema unei crize de benzină.

Poliţia elenă a folosit ieri dimineaţă gaze lacrimogene împotriva angajaţilor Ministerului Culturii, care ocupaseră încă de miercuri Acropolele din Atena, ţinându-se de porţi şi blocând accesul turiştilor. Zeci de salariaţi cu contracte temporare de muncă , se baricadaseră în interiorul obiectivului cultural cerând contracte de muncă pe termen nedeterminat şi plata salariilor restante. Imaginile transmise de televiziuni au arătat poliţişti care alergau după manifestanţi prin monumentul antic. Protestatarii arboraseră o pancartă pe care scria: „Noi plătim pentru erorile voastre".

Citiţi şi:

Bruxelles-ul strânge cu forţa punga statelor UE

Analiză: Cum se manifestă criza în fiecare stat din Uniunea Europeană

Conform sindicatelor, circa 320 de persoane cu contracte pe perioadă determinată îşi vor pierde locul de muncă la sfârşitul lui octombrie, la expirarea contractelor. „Legea nu ne autorizează să reînnoim aceste contracte, noi oferte de muncă vor fi deschise", a declarat un reprezentant al Ministerului Culturii.

De la începutul anului, guvernul grec a redus drastic cheltuielile publice şi a suspendat angajările în posturi publice, în condiţiile crizei financiare care a obligat ţara să recurgă la ajutorul de urgenţă al FMI şi al Uniunii Europene. Manifestanţii spuneau că intenţionează să blocheze Acropolele până pe 31 octombrie. Potrivit Associated Press, zeci de turişti uluiţi care sperau să viziteze ieri monumentul istoric au privit în schimb operaţiunea poliţiei, făcând poze. „Ştim că muncitorii au dreptul să protesteze, dar nu e corect ca oameni care vin din întreaga lume pentru a vedea Acropolele să fie împiedicaţi să intre", a declarat un turist spaniol, citat de BBC.

Măsuri dureroase

Grecia s-a confruntat cu valuri de greve şi proteste din cauza măsurilor de austeritate luate de guvern. Acestea presupun îngheţarea salariilor din sectorul public şi a pensiilor de stat până în 2014. Pensiile vor fi chiar reduse, în unele cazuri, în timp ce perioada de contribuţie la fondul de pensii a fost ridicată de la 37 la 40 de ani. Vârsta medie de pensionare a fost şi ea ridicată de la 61 la 63 de ani, iar ieşirea anticipată la pensie a fost dur restricţionată. Taxele pe combustibil, alcool şi ţigări au crescut cu 10%.

„Niciun strop de benzină"

În Franţa, ieri a fost a treia zi de greve împotriva reformei sistemului de pensii. Dacă metroul din Paris şi aeroporturile şi-au reluat funcţionarea normală după greva de miercuri, iar circulaţia feroviară s-a îmbunătăţit, situaţia s-a agravat ieri în rafinării, precum şi în licee. Zece din cele 12 rafinării de petrol din Franţa au fost afectate de grevă, iar opt dintre ele au fost oprite total sau parţial, potrivit Uniunii Sindicatelor din Industria Petrolieră. Liderii sindicali de la compania Total au declarat că „niciun strop de benzină" nu a fost produs începând de marţi dimineaţă.

Greve în fiecare zi

Acest lucru creează temeri privind o criză a benzinei. Protestatarii se opun planurilor guvernului de a mări vârsta minimă de pensionare de la 60 la 62 de ani. Sindicatele avertizează că protestele nu s-au încheiat şi că grevele sunt pe termen nelimitat, iar lucrătorii vor decide în fiecare zi dacă vor continua greva în ziua următoare. Miercuri, peste un milion de oameni au ieşit în stradă, numărul acestora a fost de 3,5 milioane potrivit organizaţiilor sindicale. Protestul a cuprins şi un sfert din profesori şi aproape un sfert din angajaţii spitalelor publice.

Ridicarea vârstei de pensionare e o parte importantă a planurilor guvernului de reformare a pensiilor, actualmente aflată în dezbaterea Senatului, după ce a trecut de Adunarea Naţională, camera inferioară a Parlamentului. Senatul ar putea vota întregul pachet de reformă până la sfârşitul acestei săptămâni. Guvernul preşedintelui Nicolas Sarkozy are majoritate în ambele camere ale Parlamentului, ceea ce înseamnă că legea va fi, probabil, adoptată.

Licee şi universităţi blocate

Mai multe licee şi universităţi din Franţa au fost blocate ieri, tinerii răspunzând apelului organizaţiei naţionale a studenţilor, care a chemat la proteste împotriva reformei pensiilor. Guvernul urmăreşte îndeaproape desfăşurarea acestor proteste, deoarece studenţii francezi au provocat reforme majore în trecut, iar acţiunile lor au degenerat în violenţe. Ieri la prânz, 345 de licee nu ţineau cursuri din cauza grevei, adică 8% din totalul liceelor din Franţa, potrivit Ministerului Educaţiei. Cifra a crescut de la numai 135 de licee aflate în grevă miercuri . Universitatea Rennes-2, din vestul ţării, a fost închisă şi ea "din motive de securitate", pe fondul unui miting al studenţilor.

Ţara unde tăierile au dat roade

În timp ce Occidentul fierbe, o ţară mică din estul Europei, aflată în 2008 în pragul colapsului, începe acum să-şi revină. Este vorba de Letonia, care, după cum scrie revista "The Economist", "a infirmat, în ultimii ani, mai multe axiome ale economiei politice moderne". Una este aceea că menţinerea unui curs fix de schimb în mijlocul unei depresiuni economice e sinucidere curată. Letonia şi-a păstrat valoarea monedei legată de euro şi şi-a recăpătat competitivitatea printr-o "devalorizare internă", cu mari tăieri de salarii şi de cheltuieli publice. Ajustarea fiscală a echivalat cu circa 14% din PIB. O altă axiomă infirmată de letoni este că alegătorii pedepsesc guvernele care impun programe dure de austeritate.

Austeritate răsplătită la vot

Coaliţia condusă de premierul Valdis Dombrovskis (foto) a câştigat alegerile parlamentare, pe 2 octombrie, cu 58,6% din voturi, în ciuda faptului că, în mandatul său, s-a produs o scădere-record a PIB-ului (cu 18%, în 2009). Partidul lui Dombrovskis aproape şi-a dublat locurile în Parlament. Letonii au mai infirmat încă o regulă: aceea că banii distorsionează procesul politic. Principalul partid de opoziţie s-a prăbuşit, în ciuda infuziei de bani din campania electorală. "Străinii care au ajutat Letonia cu 7, 5 miliarde de euro la sfârşitul lui 2008 răsuflă uşuraţi. Economia începe să crească, cu măriri bruşte ale exporturilor şi producţiei industriale", scrie "The Economist". Noul guvern trebuie format până pe 2 noiembrie şi trebuie să înceapă să lucreze la bugetul anului viitor, care va presupune şi mai multe tăieri de cheltuieli pentru a atinge ţinta de deficit de 6% din PIB, necesară intrării în zona euro.