Dumitru Prunariu: „Mă bucur că voi coopera cu Emiratele Arabe Unite în cadrul COPUOS la ONU”

Dumitru Prunariu

„Emiratele Arabe Unite au depus cerere pentru a adera la UN COPUOS (Comitetul Naţiunilor Unite pentru Utilizarea Spaţiului în Scopuri Paşnice) şi mă bucur că voi coopera cu EAU în cadrul acestui comitet”, a declarat Dumitru Prunariu în timpul participării la Forumul pe Probleme de Spaţiu şi Sateliţi care a avut loc la Abu Dhabi  în perioada  25-27 mai 2015.

EAU şi-au făcut cunoscută dorinţa de a deveni un lider în activităţile cosmice şi o voce în utilizarea paşnică a Spaţiului.

Forumul pe Probleme de Spaţiu şi Sateliţi de Abu Dhabi   a reunit peste 400 de experţi internaţionali pe probleme de Spaţiu, factori de decizie şi oficialităţi din EAU, în sala de conferinţe a ADNEC (Abu Dhabi National Exhibition Centre) pentru a dezbate aspecte legate de  dezvoltarea tehnologiei spaţiale,  sateliţi şi integrarea lor într-o gamă largă de  activităţi ale oamenilor, de la gestionarea dezastrelor la recreere.

Participanţii au vizitat Expoziţia Spaţiului care pe lângă tehnologie a inclus un mic Muzeu al Spaţiului.  Unul dintre cele mai impresionante exponate este un steag emiratez miniatură care a fost dus pe Lună în 1972 de misiunea Apollo în semn de prietenie dintre SUA şi EAU. Steguleţul este expus împreună cu o mostră de sol lunar.

EAU au reuşit deci simbolic prima expediţie în Spaţiu la doar 1 an după întemeierea statului în 1971.

43 de ani mai târziu, EAU ating cel mai înalt nivel de tehnologie, cea spaţială şi se pregătesc să trimită prima misiune fără echipaj uman, Amal (Speranţă în limba arabă) pe planeta  Marte. Mai mult, simbolistica nu se opreşte aici - după cum au anunţat autorităţile EAU, aterizarea pe planeta Marte ar trebui să coincidă cu cea de-a 50 aniversare a EAU.

Preşedintele Agenţiei Spaţiale a EAU, Dr. Khalifa Mohammed Al Rumaithi a deschis lucrările Forumului spunând că  „EAU au luat fiinţă prin aspiraţia fondatorilor de a crea o naţiune nouă unică în lume” şi “aceste aspiraţii au devenit realitate”.

Al Rumaithi  a explicat că "Dorinţa EAU de a ajunge în Spaţiu datează din 1976, când fondatorul EAU, Şeicul Zayed, s-a întâlnit cu reprezentanţi NASA. Acest lucru a inspirat 3 decenii de eforturi către realizarea de programe spaţiale care se vor concretiza cu misiunea Amal pe Marte în următorii ani. EAU vor deveni lider în acest domeniu".

EAU au investit în tehnologii spaţiale peste 20 miliarde AED  (5,4 miliarde USD) reprezentând investiţii în sisteme de comunicaţii amplasate în spaţiu, servicii de date, TV prin satelit, telecomunicaţii mobile,  şi alte industrii şi tehnologii spaţiale, a declarat Al Rumaithi. Emiratezii vor aborda toate provocările menite a-i transforma în lider al Spaţiului Extraterestru.

Directorul general al Agenţiei Spaţiale a EAU,  Dr. Mohammed Nasser Al Ahbabi, a declarat că Agenţia va deschide primul Centru de Cercetare Spaţială din Orientul Mijlociu, ca laborator de cercetare şi incubator de inovare, materializarea parteneriatului dintre Agenţia Spaţială a EAU, Universitatea EAU şi Autoritatea de Reglementare în Telecomunicaţii reprezentată de ICT Fund,  şi care va costa 100 milioane AED (27,22 milioane USD), precum şi proiecte care vor construi observatoare mobile ce vor contribui la cercetările spaţiale şi inovare în tehnologie.

Agenţia Spaţială a EAU şi-a exprimat dorinţa de a contribui la tehnologia spaţială şi de a conlucra cu NASA şi Agenţia Spaţială Europeană pentru a instrui noile generaţii de specialişti în domeniul spaţiului.

Dr Charles Elachi, directorul  Jet Propulsion Laboratory al NASA, cel care a trimis Curiosity pe Marte, a spus că “ Misiunea Amal a EAU nu doar va contribui la avansul ştiinţific al umanităţii dar va consolida enorm capabilităţile tehnologice ale EAU, va inspira tineretul emiratez şi întreaga lumea arabă”.

Proiectele vizând planeta Marte au constituit punctul de atracţie pe perioada Forumului.

O prezentare detaliată a tehnologiei avute în vedere pentru explorarea planetei Martea făcut Hessa Al Matroushi, expert pe probleme de spaţiu de la Centrul Spaţial Mohammed Bin Rashi.

Obiectivele ştiinţifice vizate sunt  maparea meteo, studierea pierderilor de hidrogen şi oxigen în atmosferă, sau cu alte cuvinte,  de ce şi cum anume pierde Marte aceste elemente,  schimbările atmosferice din stratul superior, cu scopul de a construi un model holistic al ciclurilor zilnice şi  pe anotimpuri.

Amal va utiliza o cameră digitală de rezoluţie mare ce va trimite imagini, va detecta radiaţia solară reflectată de obiecte şi va construi imaginea suprafeţei pentru a stabili detalii geologice şi interpretare stratigrafică a suprafeţei planetei Marte, un spectrograf în infraroşu  care va  analiza diagramele de temperatură, gheaţă, vapori de apă şi praf din atmosferă  în interacţiunea moleculară după care va măsura absorbţia, emisia şi reflecţia, pentru că fiecare mineral are propria semnătură spectrală, şi astfel se vor identifica mineralele de pe Marte, precum şi un spectrometru în  ultraviolet ce va studia atmosfera superioară şi urmele de oxigen şi hidrogen din spaţiu şi va identifica stările electronice fără sarcină şi cele cu sarcină dat fiind ca toate substanţele chimice absorb radiaţia UV şi dezvoltă spectre caracteristice.

Amal speră să găsească legături între  clima Pământului şi clima din trecut de pe Marte.

Într-adevăr, şi Dumitru Prunariu, preşedinte al organizaţiei europene a Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului, vice-preşedinte al Comitetului de Relaţii Internaţionale al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) şi singurul astronaut român, consideră că  “Explorarea planetei Marte este foarte importantă pentru a înţelege destinul planetei noastre. Marte este un subiect incitant dar greu de explorat. Presupunem că Marte a fost locuită cândva şi ceva a distrus viaţa. Dacă studiem Marte, vom înţelege mai mult despre soarta Pământului”.

Prunariu a fost şi preşedintele COPUOS – Comitetul pentru Utilizarea Paşnică a Spaţiului Cosmic din cadrul ONU , este încă membru activ al acestui comitet, precum şi al  Grupului de Experţi Guvernamentali ai ONU (GGE) pentru Transparenţă şi Consolidarea Încrederii (TCBMs) în Activităţi Spaţiale şi al altor comitete de experţi din cadrul ONU şi ESA.

“EAU pot conlucra în cadrul COPUOS pentru a soluţiona probleme majore, conform unui studiu al Băncii Mondiale, numărul dezastrelor naturale în lumea arabă s-a triplat din 1980, plus urbanizarea rapidă, lipsa apei şi schimbările climatice”, a spus Prunariu, “însă EAU pot adera şi la alte structuri de probleme spaţiale care să răspundă unor provocări militare şi de securitate în interesul regiunii arabe, cum ar fi conflictele, terorismul internaţional, extremismul şi radicalizarea, proliferarea armelor de distrugere în masă, traficul ilegal cu armament, muniţie şi explozivi,  crima organizată. Europe deja utilizează tehnologii spaţiale destinate utilizării paşnice pentru dezvoltarea unor servicii de securitate în cadrul programului de monitorizare a mediului şi de securitate  Copernicus pentru monitorizarea frontierelor, identificarea ameninţărilor la adresa securităţii, prevenţia crizelor, capabilităţi de reacţie şi monitorizarea apelor”.

Articol redactat de Marcela Ganea, jurnalist internaţional, pentru Geopolitics.ro.