Forţele armate care deţin acum puterea în Egipt au declarat stare de urgenţă în regiunile Suez şi Sinai, după ce un grup de islamişti înarmaţi a atacat un aeroport. Armata va desfăşura puncte de control la ieşirile din fiecare oraş, iar securitatea va fi consolidată în zonele frontaliere.
Incidentul intervine în contextul în care mişcarea Fraţii Musulmani a organizat vineri ample proteste la Cairo, denunţând "lovitura de stat militar" prin care a fost demis preşedintele islamist Mohamed Morsi.
La rândul său, opoziţia egipteană a anunţat că va organiza propriile manifestaţii, tot în cursul zilei de vineri.
***
Măsurile sporite de securitate se vor aplica şi porturilor din Suez, precum şi celor din Sinai. Asta ar putea cauza întreruperi sau îngreunarea traficului din Canalul Suez, o verigă vitală în comerţul mondial cu ţiţei.
"Uniunea Africană are o regulă de suspendare a oricărui stat membru unde au loc schimbări cu caracter neconstituţional", precizează organizaţia.
"Această măsură durează în general până la reinstaurarea ordinii constituţionale", subliniază Uniunea Africană.
Citeşte mai multe:
Cum a ajuns Mohamed Morsi, de la „preşedintele tuturor egiptenilor“ la omul care a divizat ţara
Mohamed Morsi, demis miercuri de armată, îşi lasă ţara divizată deşi, după alegerea sa în iunie 2012, el a declarat în Piaţa Tahrir că va fi "preşedintele tuturor egiptenilor" şi garantul idealurilor democratice ale revoltei care a dus la înlăturarea de la putere a lui Hosni Mubarak, relatează AFP.
Preşedinte al Curţii Constituţionale de doar câteva zile, judecătorul Adly Mansour a fost desemnat miercuri de armată să conducă cea mai populată ţara arabă, succedându-i preşedintelui islamist demis Mohamed Morsi, relatează AFP.
Morsi şi întreaga echipă prezidenţială sunt reţinuţi într-o clădire a armatei
Preşedintele egiptean Mohamed Morsi era deţinut în noaptea de miercuri spre joi, împreună cu echipa sa, într-o clădire a armatei.
Bashar al-Assad: Criza din Egipt, sfârşitul „islamismului politic“
Preşedintele sirian Bashar al-Assad consideră că revolta poporului egiptean, îndreptată asupra lui Mohamed Morsi, marchează sfârşitul „islamismului politic“.
Nancy Okail a fost nevoită să fugă din ţara sa natală pentru a scăpa de o sentinţă de cinci ani de închisoare. Se îndreaptă acum Egiptul către o nouă perioadă de instabilitate?
Preşedinţia egipteană a apreciat că dialogul este singura modalitate de a scoate ţara din criză, în timp ce zeci de mii de egipteni manifestează duminică în Piaţa Tahrir, la Cairo, reclamând plecarea de la putere a preşedintelui islamist Mohamed Morsi, relatează AFP.
Cu ocazia Zilei Naţionale a ţării sale, doamna Laila Bahaa El-Din, ambasadoarea Republicii Arabe Egipt, la Bucureşti, a oferit vineri o recepţie. Atmosfera a fost sobră. Gazdele erau îngrijorate de evoluţia situaţiei politice interne, marcată de evenimente ce pot avea un final imprevizibil.
Mii de egipteni s-au adunat în Piaţa Tahrir din Cairo, în aşteptarea protestelor de masă programate pentru acest sfârşit de săptămână cu scopul de a- forţa pe preşedintele Mohamed Morsi să plece de la putere.
Organizatorii campaniei Tamarrod (rebeliune, în arabă), care reclamă demisia preşedintelui islamist egiptean Mohamed Morsi, au anunţat sâmbătă că petiţia lor a fost semnată de peste 22 de milioane de persoane, relatează AFP.
Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:
