VIDEO Baconschi şi Olteanu, despre impactul crizei din Ucraina: Suntem norocoşi că România este în NATO
0Implicaţiile economice şi politice ale crizei din Ucraina asupra regiunii au fost dezbătut de viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, şi fostul ministrul de Externe Teodor Baconschi, într-o emisiune moderată de jurnalistul Cristian Unteanu, la Adevărul Live.
Cristian Unteanu
Informaţia de ultim moment în această dimineaţă este faptul că portavionul american George W.Bush se află la Pireu, în largul coastelor greceşti, împreună cu un grup de nave şi submarine ale SUA.
Teodor Baconschi
Acest dispozitiv aflat la Marea Egee este un semnal puternic, politico-militar transmis Rusiei. Din fericire, nu au încetat contactele diplomatice- la Paris se întâlnesc John Kerry şi Serghei Lavrov. Vom vedea rezultatul discuţiilor. Rusia acceptase un grup de observatori sub egida ONU sau OSCE, care să meargă în Crimeea.
Însă, acele grupuri de autoapărare din Ucraina continuă să acţioneze într-un mod destul de haotic. Avem un palier diplomatic dar şi o poziţionarea la nivel militar, între puterile occidentale şi Rusia.
Lavrov a spus că Ianukovici a fost îndepărtat de la putere prntr-o lovitură de stat, prin urmare conducerea nouă de la Kiev este ilegitimă. Iar Ianukovici este prezentat de partea rusă ca liderul legitim al Ucrainei, deşi nu se mai află în ţară. Partea opusă susţine că sub guvernul lui Ianukovici au murit oameni, au fost împuşcaţi, deci se ajunsese la un nivel de criză care nu mai putea fi tolerat.
Cristian Unteanu
Îmi amintesc că înainte de Kosovo tot aşa decurgeau lucrurile. Consiliul Nato se întrunea, sub aspectul articolului patru.
Teodor Baconschi
Eu cred că SUA vrea să transmită un semnal de atenţionare către Moscova: atenţie, trebuie să găsim o soluţie politică pentru rezolvarea crizei din Ucraina. Moscova a renunţat recent la oferta de gaz ieftin, iar pachetul de 15 miliarde propus nu mai este valabil. Deci este un „război“ cu multe dimensiuni, o situaţie foarte complexă. Iar dezbaterea NATO de astăzi va fi canalizată spre o poziţie de forţă după gestul făcut de americani, prin mişcările flotei.
Implicaţiile economice asupra pieţelor
Bogdan Olteanu
Sunt preocupări serioase pe care le avem pe această temă. Trebuie să ne reamintim extraordinară realizare a ultimilor decenii- accesul la acest nivel de securitate pe care ni-l garantează apartenenţa la structura Alianţei Nord-Atlantice. Imaginea navelor americane este cumva reconfortantă. Sunt partenerii şi aliaţii noştri şi iată că răspund.
Instabilitatea întotdeana creează nervozitate între investitori. În Rusia au fost dificultăţi mari în stabilitatea cursului valutar şi a dobânzilor, Banca lor naţională a intervenit pentru a-i determina pe oameni să-şi ţină banii în băncile din ţară. Pieţele dau lecţii destul de bune. În perioada de influx a crizei, rubla s-a depreciat, dar ieri rubla s-a apreciat pentru că situaţia părea mai calmă.
Moldova a suferit o presiune importantă asupra cursului leului moldovenesc, resimt şi la nivel bancar efectele crizei.
Ucraina este deja marcată şi de probleme anterioare, discrepanţele mari calate pe un PIB scăzut, şi multe altele. Ucraina este o ţară săracă, care împarte şi diferenţiat veniturile şi s-au creat discrepanţe majore.
Pentru România, lucrurile pot fi privite dintr-o dublă perspectivă- niciodată instabilitatea în regiune nu e bună. Investitorii de peste Ocean înţeleg altfel situaţia, sunt relativ îngrijoraţi. Pe de altă parte, România este în al 4-5lea an de construcţie relativ solidă în domeniul economic şi pare mult mai stabilă. Putem avea şansa ca această situaţie să atragă mai degrabă investiţii, pentru că arată mult mai bine decât tot ce este în jur.
Teodor Baconschi
Rata de îndatorare externă a Ucrainei este gestionabilă, dacă se ajunge la un acord cu FMI-ul, UE, şi orice altă organizaţie mondială. Sunt convins că UE şi SUA îşi dau seama că această mare ţară este o piesă de puzzle geopolitică mult prea importantă pentru a fi lăsată în voia destinului.
Descifrez în poziţionarea flotei americane în Marea Egee şi un fel de regret faţă de cum a fost tratată Ucraina în structurile euro-atlantice în ultimii ani. Îmbrăţişez cu patriotism ceea ce spune dl. Olteanu, faptul că în România buna întocmire a bugetului poate să ne aducă avantaje pe termen lung. Dar ne interesează găsirea nei soluţii cât mai repede în Ucraina, şi pentru partenerii noştri din Moldova, care sunt mai afectaţi.
Să luăm cazul gazului rusesc. South stream nu e operaţional, deci pe unde dacă nu prin Ucraina, ar putea Rusia să îşi transport această resursă vitală pentru economia ei?
În ultimii 5 ani, Occidentul a făcut o ofertă polivalentă Rusiei pentru a o integra în lumea noastră de valori şi opţiuni geopolitici – s-a numit resetarea relaţiilor. S-a creat G8, Rusia a venit la masa marilor decizii. Concluzia tristă este că Fed. Rusă a văzut în această ofertă un semn de slăbiciune, i s-a părut că lumea occidentală nu are de ales.
Rusia are atuuri mari în ecuaţia geopolitcă: are resurse importante, drept de veto în ONU, este o putere nucleară, are o piaţă uriaşă, şi multe altele. Occidentul a împins către Rusia o ofertă mutual avantajoasă, dar ea reacţionează de parcă l-ar avea în faţă pe Napoleon, după cum spunea John Kerry.
Cristian Unteanu
Rusia este dispusă să utilizeze până la extrem arma energetică: tăiem tot şi ne mutăm către pieţele din Asia.
Este posibil ca un război rece să implice o resetare a relaţiilor politice, dar nu numai,care să fie marcată şi de relaţii economice dure, ca înainte de căderea Cortinei de Fier.
Bogdan Olteanu
În perioada anilor 70-80, nu a existat niciun moment în care Rusia să oprească importurile de cereale, mai ales, din SUA. Nimic nu impiedică un exportator cu resurse uriaşe ca Rusia, să exporte în ambele direcţii. Rusia şi-a folosit resursele, în ultimele 2 decenii, pentru a-şi îmbunătăţi parametrii economici. Dar acum Rusia va trebui să îşi regândească paradigma economică. Pe de altă parte, Europa are o altă opţiune pentru resurse: noile tehnologii americane. Folosirea acestora pe continentul european, după ce ne convingem că este ceea ce ne dorim poate fi o soluţie pe termen mediu.
Teodor Baconschi
Rusia poate fi izolată şi trebuie să înţeleagă că are nevoie vitală de Occident. Dincolo de o industrie sovietică cam ruginită, nu e un mare producător. Deci are nevoie de tehnologiile europene şi americane. La 100 de km de Moscova poţi găsi locuri fără internet, de exemplu. Rămâne de văzut şi care este conduita dlui Putin. Pentru că în Rusia vedem că un om poate să ia decizii vitale, uneori greşite, pentru întreaga lui ţară.
Suportul politic intern al lui Putin faţă de o escaladare a conflictului în Ucraina nu are susţinere prea mare în societatea rusă.
Bogdan Olteanu
Efecte economice se produc deja, mai ales în Ucraina şi Rusia, implicate direct, şi apoi în Moldova, care nu este încă ancorată în structurile euro-atlantice, ca noi. Cred că poate exista un proiect de a avea o Ucraină bine condusă. O Ucraină bine-guvernată, sustenabilă. Dar sunt lucruri pe care ei trebuie să le decidă, nu alţii.
În mod normal o economie nu e sustenabilă prin gaz ieftin, să spunem- este o moştenire a trecutului şi a menţinut un sistem economic care nu a fost benefic pentru această ţară. Pentru o ţară cu resursele Ucrainei, a evalua faptul că nu poate fi sustenabilă fără gaz ieftin înseamnă că este foarte prost condusă.
Cristian Unteanu
Vorbind despre securitatea bancară a României şi liniştea oamenilor că şi în acest context de criză, stabilitatea este asigurată, vreau să aud poziţia Băncii Naţionale.
Bogdan Olteanu
Vă spun cu toată siguranţa: depozitele românilor sunt în mâini bune. Prevenim mai degrabă decât să reacţionăm. Contribuabilii românii nu au contribuit la salvarea unor bănci în perioada de criză, mulţumită unei politici bune a BNR-ului.
Teodor Baconschi
Putem să ne gândim ce s-ar fi întâmplat cu ţara noastră dacă nu am fi fost membri ai NATO şi UE. Prezenţa unei crize regionale în condiţiile în care putem sta liniştiţi înseamă că apartenenţa la NATO şi UE este inestimabilă pentru siguranţa românilor în acest moment. E bine desigur să monitorizăm, să ne coordonăm politic cu aliaţii noştri – mai ales pe axa Varşovia- Bucureşti- Ankara. E bine să fim prin expertiza noastră regională un factor de modelare a viitoarelor decizii şi sper că autorităţile noastre vor face acest lucru.
Bogdan Olteanu
Dacă ar exista presiuni mult mai mari, avem resursele necesare pentru orice fel de intervenţie, repet, dacă un eveniment nedorit s-ar întâmpla. Noi prezentăm permanent stabilitatea din România, pentru a consolida prezenţa investitorilor străini.
Suntem fericiţii beneficiari ai acestor resurse de stabilitate: NATO şi UE, şi trebuie să avem un comportament adecvat.
Pe aceeaşi temă:
Ucraina, „anschluss“-ul lui Putin
Invazia Ucrainei, care se petrece chiar sub ochii noştri, are o sumedenie de similitudini cu evenimentele din perioada 1937-1939, din centrul Europei. De la pretextele Rusiei până la ezitările Occidentului, de la nerespectarea angajamentelor şi a tratatelor semnate de marile puteri la neputinţa organismelor internaţionale, de la ruperea de realitate a liderului Rusiei până la negocierea peste capul victimelor, totul induce un deja-vu.
Criza ucraineană continuă să fie cel mai fierbinte subiect dezbătut la cel mai înalt nivel diplomatic, în timp ce Peninsula Crimeea rămâne sub ocupaţia trupelor ruse. Marţi, armata ucraineană a transmis că a respins un atac al Forţelor Navale ruse, anunţ urmat de dezvăluirea Rusiei, care a spus că a testat în aceeaşi zi o rachetă balistică internaţională.
La puţin peste trei luni de la izbucnirea protestelor pro-europene de la Kiev, Ucraina a ajuns în pragul războiului, denunţând o invazie rusă în Crimeea. De cealaltă parte, ruşii susţin că „nu vor face niciun compromis” pentru a-şi apăra cetăţenii de acolo.
Fostul consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintelui american Jimmy Carter avertizează că, dacă Vestul va continua să privească pasiv mobilizarea de trupe ruse în Ucraina, care ar putea duce până la urmă la răsturnarea noii puteri de la Kiev, atunci securitatea şi libertatea nou-dobândite de ţările învecinate Ucrainei - România, Polonia şi cele trei state baltice - sunt şi ele în pericol.
Generalul de armată (r) Constantin Degeratu, fost şef al Statului Major General al Armatei Române, a discutat cu jurnalistul Cristian Unteanu şi redactorul-şef „Adevărul” Dan Marinescu despre cele mai recente dezvoltări în zona diplomaţiei internaţionale, dar şi despre noile mişcări de trupe şi despre semnificaţia posibilei amplificări a conflictelor existente în Ucraina.
Rusia a anunţat condiţiile în care va discuta cu Occidentul pe tema Ucrainei. NATO se reuneşte de urgenţă
Rusia este dispusă pentru negocieri pe tema crizei din Ucraina numai dacă va fi pus în aplicare acordul de la 21 februarie, care prevede organizarea alegerilor prezidenţiale anticipate în decembrie 2014, a anunţat o sursă din cadrul Ministerului rus de Externe.
Preşedintele demis Viktor Ianukovici a cerut Rusiei să trimită soldaţi în Ucraina
Preşedintele demis al Ucrainei, Viktor Ianukovici, a solicitat ajutor militar din partea Rusiei şi a cerut autorităţilor de la Moscova să trimită trupe peste graniţă, pe teritoriul ucrainean, potrivit declaraţiilor ambasadorului rus la ONU, relatează BBC News.
Cum ricoşează criza din Ucraina în economia românească
Leul şi cotaţiile principalelor companii listate la Bursă încep să piardă teren, pentru că investitorii sunt îngrijoraţi, iar creşterea preţurilor la ţiţei ar putea declanşa scumpiri în lanţ.
INFOGRAFIE Pe cine ţine în şah flota rusă din Crimeea
Armata rusă s-a instalat în Crimeea în urmă cu peste 200 de ani, după ce Ecaterina a II-a a construit o bază navală la Sevastopol, iar în prezent Rusia plăteşte chirie Ucrainei pentru găzduirea unei flote cu care intimidează "vecini mici", dar nu face faţă NATO, scrie „Washington Post“.
Câteva motive pentru care nu ar trebui să îi plângem pe ucraineni Există în ultimele zile o sensibilitate deosebită faţă de Ucraina. Rusia a invadat Crimeea, pe care acum o stăpâneşte. Aparent am fi în pragul unui război rece, iar Rusia nu doreşte să bată înapoi. Pentru România, o Ucraină democratică, cel puţin la nivelul ţării noastre, ar fi perfectă, dar e posibil oare acest lucru?
Putin a „pierdut contactul cu realitatea“, i-a transmis Angela Merkel lui Obama Preşedintele rus Vladimir Putin a „pierdut contactul cu realitatea“, i-a spus cancelarul german Angela Merkel şefului administraţiei americane Barack Obama duminică seara, după convorbirea telefonică pe care o purtase înainte cu liderul de la Kremlin privind situaţia din Crimeea, potrivit The New York Times.
Invazia rusă din Ucraina nu poate fi oprită În Crimeea s-ar afla deja peste 15.000 de soldaţi ruşi, iar Moscova continuă să trimită tancuri, vase şi avioane de luptă. Dacă situaţia peninsulei pare decisă, Vestul face eforturi pentru a descuraja scindarea părţii de est a ţării, tradiţional rusofilă.
La Ucraina nu se renunţă fără luptă Care este costul deciziei Kremlinului în Crimeea şi care este cursul de acţiune global de urmat, luând în calcul şi escaladarea conflictului?
Se încarcă comentariile...
