Spania şi Catalonia, în aşteptarea Zilei Z. Cum poate fi aplicat articolul 155 din Constituţia spaniolă, arma fatală a Madridului în faţa separatiştilor

Spania şi Catalonia, în aşteptarea Zilei Z. Cum poate fi aplicat articolul 155 din Constituţia spaniolă, arma fatală a Madridului în faţa separatiştilor

Liderul separatist catalan Carles Puigdemont ;i premierul Spaniei, Mariano Rajoy

După referendumul privind autodeterminarea din 1 octombrie, guvernul spaniol ar putea decide să pună Catalonia sub tutelă, cu o armă fatală, articolul 155 din Constituţia Spaniei, neutilizat până acum.

Ştiri pe aceeaşi temă

La o săptămână după referendumul privind autodeterminarea, considerat ilegal, separatiştii şi apărătorii unităţii Spaniei sunt încă pe poziţiile ireconciliabile. Liderul secesionist al Cataloniei a sugerat că va declara independenţa regiunii chiar dacă Madridul refuză o mediere, odată cu apropierea unei sesiuni parlamentare cruciale, marţi, şi după un weekend în care sute de mii de catalani au strigat ”Basta” în stradă, relatează AFP.
 
Carles Puigdemont, preşedintele regiunii autonome, urmează să susţină un discurs marţi, la ora 16.00 în Parlamentul catalan, în care ar putea să îndemne la proclamarea independenţei, potrivit legii referendumurilor adoptate la începutul lui septembrie.
 
”Am deschis uşa medierii, am spus «da» tuturor posibilităţilor de mediere care ne-au fost prezentate. Zilele trec, iar dacă statul spaniol nu răspunde în mod pozitiv, vom face ceea ce am venit să facem”, a declarat Carles Puigdemont într-un interviu pentru televiziunea publică catalană difuzat duminică seara.
 
Într-o poziţie ambiguă, el a promis deja, anterior, că va merge înainte dacă Guvernul conservatorului Mariano Rajoy nu acceptă să negocieze un referendum legal, ceea ce acesta din urmă nu ia în calcul.
 
De cealaltă parte, şeful guvernului central spaniol, Mariano Rajoy, a declarat, într-un interviu publicat luni în cotidianul german „Die Welt“, să Spania nu va fi divizată.
 
Întrebat despre riscul ca Spania să fie divizată, Rajoy a răspuns:„Categoric nu. Spania nu va fi divizată şi unitatea sa naţională va fi apărată. Vom face tot ce permite legislaţia pentru a asigura acest lucru“. Într-un interviu acordat ziarului „El Pais“,  duminică, el chiar a ameninţat că va suspenda autonomia de care se bucură Catalonia dacă liderii săi nu renunţă la declaraţia de independenţă.
 
 „Nu resping nimic“, a declarat el ziarului, care l-a întreabat despre aplicarea articolului 155 din Constituţie, care permite suspendarea acestei autonomii. Madridul practic a închis uşa dialogului cu lideri separatişti din Catalonia. 
 
Ce spune articolul 155 din Constituţie?
 
Articolul 155 din Constituţia spaniolă ce datează din 1978 oferă puteri depline guvernului spaniol asupra unei comunităţi autonome, cum ar fi Catalonia. Articolul autorizează executivul naţional să „ia măsurile necesare pentru respectarea acestor obligaţii sau pentru protejarea interesului general“. Pentru aceasta, guvernul „va putea să dea ordine tuturor autorităţilor comunităţilor autonome“.
 
Acest articol poate fi folosit „dacă o comunitate autonomă nu îndeplineşte obligaţiile impuse de Constituţie sau alte legi sau dacă acţionează în aşa fel încât să submineze grav interesul general al Spaniei“, potrivit textului.
 
„Pe scurt, articolul 155 ar permite guvernului să suspende autonomia Cataloniei, să interzică liderilor separatişti să continue să acţioneze şi să preia controlul asupra instituţiilor locale, inclusiv a poliţiei, Mossos d'Esquadra.
 
Pe ce se bazează guvernul central ?
 
Referendumul privind autodeterminarea din Catalonia, considerat ilegal de Madrid, dar la care au participat mai mult de două milioane de catalani, a aruncat Spania într-o criză politică profundă. În faţa determinării Executivului separatist catalan, Guvernul spaniol ar putea folosi acest articol pentru a-i „dezarma“ pe liderii separatişti şi pentru a-şi redobândi controlul asupra situaţiei din regiune. Din punct de vedere juridic, guvernul central consideră că legea referendumului încalcă Constituţia şi, în special, articolul 2 care afirmă „unitatea indisolubilă a naţiunii spaniole“.
 
Potrivit analiştilor, discursul fără concesii către guvernul regional catalan , pe care regele Felipe VI l-a pronunţat, marţi, pregăteşte, de asemenea, terenul pentru aplicarea măsurilor radicale. „Cu acest discurs, regele deschide uşa tuturor măsurilor prevăzute în Constituţie pentru a restabili ordinea instituţională“, a declarat Fermin Urbiola, autorul mai multor cărţi despre familia regală spaniolă. O aprobare care încurajează guvernul spaniol să activeze aceste măsuri excepţionale.
 
Cum poate fi aplicat 
 
Aplicarea articolului 155 nu este automată. Pentru a putea activa acest articol, guvernul trebuie să se areseze mai întâi preşedintelui comunităţii autonome. În cazul Cataloniei este separatistul  Carles Puigdemont. Dacă această cerere nu reuşeşte, guvernul poate iniţia articolul cu aprobarea majorităţii absolute a Senatului.
 
Aprobea nu ar trebui să reprezinte o problemă pentru Mariano Rajoy: partidul său politic, Partidul Popular (PP), deţine 148 din cele 266 de locuri ale Camerei superioare a Parlamentului Spaniei.
 
Dar guvernul „pare să aştepte până când Partidul Socialist îşi va da sprijinul pentru a lansa articolul 155 “, a declarat Barbara Loyer, directorul Institutului francez de geopolitică la Universitatea Paris-VIII şi specialist în Spania, pentru franceinfo.
 
Liderul Partidului Socialist (PSOE) spaniol Pedro Sanchez i-a cerut luni şefului Guvernului separatist catalan Carles Puigdemont să ”oprească totul” şi să renunţe, încă de luni, la o declare a independenţei unilaterale, aşa cum intenţionează, relatează AFP.
 
”Sper, dacă ne priveşte, să ne asculte, să oprească totul, să nu declare unilateral independenţa”, a anunţat liderul socialist.
 
Sanchez a precizat că el ”va susţine răspunsul statului”, care ar putea include suspendarea autonomiei regiunionale în cazul declarării independenţei.
 
Articolul 155 nu a mai fost utilizat
 
Articol 155 nu a mai fost folosit niciodată de la elaborarea Constituţiei spaniole în 1978. Efectele lui pot fi comparate cu cele ale articolului 16 din Constituţia franceză care conferă prerogative depline Preşedintelui Republicii în circumstanţe excepţionale. Acesta a fost folosit o singură dată, de către generalul de Gaulle, în timpul tentativei de puci a pune patru generali, în Algeria franceză, în 1961. De atunci, această măsură nu a fost reutilizată nici măcar în Franţa.
 
Mulţi se întreabă dacă în Spania, o ţară foarte descentralizată, executivul îşi va asuma riscul accentuării crizei politice, punând Catalonia sub tutelă cu acest articol foarte simbolic. Pentru a pune în aplicare legea, este necesar să existe mijloace, iar forţele de poliţie şi Garda Civilă sunt puţin numeroase  în Catalonia. Îşi va asuma liderul guvernului, Mariano Rajoy, riscul trimiterii armatei, se întreabă unii analişti? Unii cred că punerea în aplicare a articolului 155 ar arunca ţara şi mai mult în haos.
 
Înalta Curte de Justiţie a Cataloniei cere să fie protejată de Poliţia Naţională 
 
Înalta Curte a Cataloniei a cerut luni Madridului să-i suplimenteze dispozitivul de poliţie care-i protejează sediul, în cazul în care Parlamentul regional proclamă marţi independenţa acestei regiuni din sud-estul Spaniei, relatează Reuters şi The Associated Press.
 
Această suplimentare a trupelor poliţiei naţionale pe care o reclamă, precizează Curtea într-un comunicat, are ca scop ”să-i garanteze funcţionarea noramlă şi completă”.
 
Poliţia catalană (Mossos d’Esquadra), aflată în subordinea Guvernului catalan, este însărcinată în prezent cu paza palatului din centrul Barcelonei în care se află sediul Curţii.
 
Însă Înalta Curte de Justiţie a Cataloniei a anunţat că preşedintele său Jesus Barrientos i-a cerut şefului regional al Poliţiei Naţionale spaniole să intre în dispozitivul de protecţie a instituţiei, potrivit AP.
 
Declararea independenţei, în pofida faptului că este ilegală potrivit legislaţiei spaniole, ar putea să declanşeze suspendarea puterii judiciare a regiunii şi îndepărtarea preşedintelui ei, se precizează în comunicat.
 
Lideri separatişti catalani au declarat validă o victorie a separatiştilor în referendumul de autodeterminare de la 1 octombrie, interzis.
 
   Primarul Barcelonei se pronunţă împotriva unei declarări unilaterale a independenţei 
 
Primarul Barcelonei, Ada Colau, s-a pronunţat luni împotriva unei declarări unilaterale a independenţei de către guvernul catalan şi a cerut în acelaşi timp executivului de la Madrid să retragă efectivele de poliţie trimise ca întăriri în regiune, transmite AFP. 
 
 "Rezultatele (referendumului din 1 octombrie) nu pot servi ca fundament pentru o proclamare a independenţei", a declarat primarul de stânga al capitalei catalane cu 1,6 milioane de locuitori, care s-a pronunţat adesea în favoarea unui referendum legal.
 
Potrivit agenţiei EFE, Colau le-a cerut şefului executivului catalan, Carles Puigdemont, şi premierului spaniol, Mariano Rajoy, "să nu ia nicio decizie care ar putea dinamita posibilitatea unui spaţiu de dialog" şi să acţioneze cu responsabilitate.
 
Ea a apreciat referendumul din 1 octombrie ca fiind un "act de suveranitate populară" care marchează "un "înainte" şi un "după" în politica" din Catalonia şi "o fereastră de oportunitate de dialog", dar a subliniat că rezultatele acestui vot "nu pot reprezenta o aprobare pentru proclamarea independenţei".
 
Tot luni, un responsabil de comunicare al Partidului Popular, Pablo Casado, a generat o puternică polemică după ce l-a avertizat pe Carles Puigdemont că ar putea sfârşi ca liderul naţionalist Lluis Company, care în octombrie 1934 a proclamat un stat catalan, însă câteva ore mai târziu a fost arestat şi condamnat la închisoare. 
 
   
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările