Serbia vrea să intre în UE, dar nu în detrimentul relaţiilor sale cu Rusia

„Obiectivul nostru este sa devenim membri UE, dar nu în detrimentul relaţiilor cu prietenii noştri, care nu sunt membri ai Uniunii”, a declarat ministrul sârb al Externelor după o vizită oficială efectuată la Belgrad de Serghei Lavrov, ministrul Externelor de la Moscova.

În ultimele două săptămâni, Parlamentul European a anunţat că oferă „sprijin deplin” Serbiei pentru a demara procedura de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană, iar Comisia Europeană a transmis că-şi doreşte ca Serbia să fie printre „printre primii” membri care vor intra în UE în următorul val de aderare. 

Singurul pas care mai lipseşte pentru deschiderea primului capitol de negociere este aprobarea formală dată de miniştrii de Externe din cele 28 de ţări comunitare, însă şeful diplomaţiei italiene a declarat că speră ca şi aceasta să fie „bifată” cât mai curând, astfel încât Serbia să poată începe procesul oficial de aderare la începutul lui 2015. 

Belgradul încearcă însă să-şi pună la adăpost şi relaţia cu Rusia şi poziţia de aliat istoric al Moscovei. „Obiectivul nostru este sa devenim membri UE, dar nu în detrimentul relaţiilor cu prietenii noştri, care nu sunt membri ai Uniunii”, a declarat Ivica Dacic, ministrul sârb al Externelor, după o discuţie cu Serghei Lavrov, omologul său rus. Moscova nu face presiuni asupra Serbiei din cauza traseului european pe care aceasta l-a ales, a adăugat Dacic. 

Ministrul sârb a mai subliniat nevoia Serbiei ca proiectul South Stream să se materializeze, în ciuda divergenţelor dintre Rusia şi UE. „Serbia are nevoie de acest proiect, îi garanteaza securitatea energetică. Astăzi, avem doar o aprovizionare care trece prin Ucraina”, a declarat Dacic, cerând „continuarea realizarii acestui proiect strategic”. 

Putin, „preşedintele nostru” în Serbia

„Dragă frate Vladimir, poporul sârb este mândru că tu porţi cea mai înaltă distincţie sârbă”, i-a spus la începutul lunii octombrie preşedintele Serbiei lui Putin, când l-a decorat. 

În fiecare an, pe 21 octombrie, sârbii sărbătoresc eliberarea Belgradului de sub ocupaţia nazistă. Anul acesta au făcut excepţie. Ceremoniile şi parada militară în onoarea soldaţilor sârbi care au căzut în Al Doilea Război Mondial au fost devansate cu o săptămână, totul pentru că „dragul frate” Vladimir Putin s-a oprit câteva ore în Serbia, înainte de a-şi continua drumul către Milano, unde participă la Summitul ASEM. Şi nu doar atât. Parada militară organizată a fost cea mai mare din ultimii 29 de ani. Au participat 3.500 de soldaţi, au fost scoase blindatele şi avioanele de luptă. În prealabil, capitala fostului stat iugoslav a fost împânzită de afişe cu chipul lui Putin, sub care stă scris „Preşedintele nostru”. 

Putin a fost primit cu tot onorul şi decorat cu Ordinul Republicii Serbia, în grad I. „Nu cred că am făcut ceva ca să merit această distincţie”, a declarat Vladimir Putin şi a menţionat că o consideră mai curând un semn de respect faţă de Rusia şi poporul rus.

După parada militară, Putin şi omologul său sârb, Tomislav Nikolici, au trecut la afaceri. Cei doi au semnat mai multe acorduri în domenii precum cel al energiei, inclusiv al gazelor, dar şi în sfera tehnico-militară. Putin s-a asigurat că sârbii  sprijină în continuare proiectul South Stream, pe care Bruxelles-ul l-a blocat. Sârbii au uitat că vor să intre în UE şi au anunţat că vor continua lucrările la tronsonul din gazoduct care tranzitează teritoriul lor. 

În schimb, Putin a extins perioada de rambursare pentru împrumuturi în valoare de 1,5 miliarde de dolari acordate Serbiei de-a lungul timpului pentru modernizarea infrastructurii. Sârbii au şi acces preferenţial pe piaţa rusă, închisă din august încoace exportatorilor de produse alimentare din UE. Putin n-a uitat nici să-şi reafirme sprijinul pentru sârbi în ceea ce priveşte recăpătarea regiunii Kosovo, recunoscută drept stat de 110 ţări din lume (108 dintre aceste sunt membre ONU, iar 23 sunt ţări din UE). 

Parlamentul European şi Comisia Europeană sprijină aderarea

Parlamentul European sprijină pe deplin Serbia pentru demararea negocierilor pentru aderarea la UE de la începutul lui 2015, au declarat la începutul lunii decembrie membrii Comitetului pentru integrare europeană al Parlamentului Serbiei, după o vizită de mai multe zile la Bruxelles. 

La rândul ei, Comisia Europeană doreşte ca Serbia să se numere printre primele ţări care vor deveni membre ale UE în viitorul val de aderare, a declarat în urmă cu două săptămâni Dimitris Avramopoulos, şeful Comisiei Europene pentru Migraţie şi Afaceri Interne, după o întâlnire cu Nebojsa Stefanovic, ministrul sârb al Afacerilor Interne. 

Deschiderea primului capitol de negociere pentru aderarea la UE este însă posibilă numai când cei 28 de miniştri de Externe din UE vor da un acord formal în acest sens. Până recent, acest pas părea încă unul îndepărtat, în contextul în care, oficial, UE pusese drept condiţie normalizarea relaţiilor Serbiei cu autorităţile de la Priştina, capitala kosovară. 

În plus, la nivelul UE nu există un conses cu privire la ordinea capitolelor de negociere. Germania şi Marea Britanie insistă ca procesul să înceapă cu capitolele care vizează respectarea şi consolidarea statului de drept, dar şi normalizarea relaţiilor cu Priştina, în timp ce majoritatea statelor comunicare au cerut ca Belgradului să i se permită debutul negocierilor cu capitolul care priveşte auditul financiar. 

Ultima poziţie oficială a României cu privire la aderarea Serbiei la UE datează din urmă cu doi ani, când Bucureştiul a condiţionat demararea procesului de soluţionarea problemelor cu care se confruntă comunitatea de români din Serbia, care au denunţat deseori încălcări grave ale drepturilor omului din partea autorităţilor sârbe.