Prima consecinţă a refuzului lui Macron de a permite extinderea UE: premierul Macedoniei de Nord denunţă „o greşeală istorică“ şi cere alegeri anticipate

Premierul nord-macedonean Zoran Zaev FOTO EPA-EFE

Premierul Macedoniei de Nord, Zoran Zaev, a cerut sâmbătă organizarea de alegeri anticipate, în urma refuzului Parisului în cadrul UE de a începe negocierile de aderare cu factorii de decizie de la Skopje şi Tirana.

Zoran Zaev îşi motivează demisia prin faptul că aderarea ţării sale la UE era una dintre priorităţile mandatului său, transmite AFP.

„Iată ce propun: organizarea rapidă de alegeri prin care voi, cetăţenii, veţi decide calea pe care să mergem“, a declarat premierul nord-macedonian într-un discurs transmis în direct de posturile locale de televiziune.

Potrivit lui Zaev, refuzul deschiderii negocierilor de aderare reprezintă drept o „mare nedreptate“ făcută Macedoniei de Nord şi „o mare greşeală istorică“ pentru Uniunea Europeană.

Vineri, preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a avut un discurs similar, apreciind că neînceperea negocierilor cu Albania şi Macedonia de Nord este „o greşeală istorică“.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, s-a opus categoric începerii negocierilor de aderare cu Tirana şi Skopje, cerând în primă fază ca UE să-şi facă ordine în propria „curte“ şi o „reformă profundă“ a procesului de extindere. Macron este susţinut în acest demers de Danemarca şi Olanda.

Pe de altă parte, preşedinţia franceză s-a plâns de presiuni asupra sa în cazul procesului de extindere cu cele două ţări din Balcani.

„A existat o strategie contraproductivă şi neavenită de exercitare a unor presiuni asupra Franţei, Olandei şi altor ţări“, a precizat o sursă de la Elysee.

Alte două ţări care au rezerve în privinţa aderării Albaniei şi Macedoniei de Nord la UE sunt Germania şi Spania.

Într-o încercare de a debloca situaţia, anumite state membre au sugerat marţi să se despartă cele două candidaturi şi să se dea undă verde Macedoniei de Nord, având în vedere acordul care a pus capăt disputei sale diplomatice de 30 de ani cu Grecia pe tema numelui, iar Albania să aştepte.

„În Macedonia de Nord lipsesc lucruri, iar ei o recunosc, lipsesc lucruri în Albania, iar ei o recunosc, deci nu văd cum am lua decizia de a spune că pentru unii e bine, iar pentru alţii nu“, apreciază sursa franceză.

La începutul lui octombrie, cei patru şefi UE au cerut statelor membre să susţină noul proces de extindere şi să deschidă negocierile de aderare.

„Macedonia de Nord şi Albania au făcut ceea ce le-am cerut să facă“, au subliniat preşedintele Consiliului European Donald Tusk, şeful Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker, şefa desemnată pentru CE Ursula von der Leyen şi preşedintele Parlamentului European David Sassoli într-o scrisoare comună făcută publică la începutul lui octombrie.

„Uniunea Europeană se află în faţa unei alegeri strategice“, notează ei, adăugând că negocierile cu Skopje şi Tirana vor fi „un test al capacităţii Uniunii de a-şi respecta promisiunile şi de a privi spre viitor“.

UE a cerut insistent Tiranei să-şi sporească eforturile în combaterea crimei organizate şi a corupţiei. Pe de altă parte, Skopje a acceptat o nouă denumire a ţării, şi anume Republica Macedonia de Nord, în scopul reglementării diferendului cu Grecia.