Preşedintele Consiliului European a informat că Armenia şi Azerbaidjan au hotărât să avanseze discuţiile pentru semnarea unui tratat de pace

Preşedintele Consiliului European a informat că Armenia şi Azerbaidjan au hotărât să avanseze discuţiile pentru semnarea unui tratat de pace

Foto: AFP (Arhivă)

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a anunţat luni că liderii Armeniei şi Azerbaidjanului au fost de acord, în timpul unei adunări care a avut loc duminică la Bruxelles, „să avanseze discuţiile” asupra unui tratat de pace cu privire la Nargorno-Karabah, zonă unde în anul 2020 cele două ţări au purtat un război, relatează luni AFP.

Ştiri pe aceeaşi temă

Premierul armean Nikol Paşinian şi preşedintele azer Ilham Aliev au purtat o discuţie „sinceră şi productivă” sub medierea Uniunii Europene, la Bruxelles, a informat duminică Charles Michel. 
 
„Liderii au convenit să facă să avanseze discuţiile asupra viitorului tratat de pace care reglementează relaţiile interstatale între Armenia şi Azerbaidjan”, a punctat Michel într-un comunicat citat de Agerpres. 
 
Negocierile vor debuta „în săptămânile următoare”, a mai punctat preşedintele Consiliului European, adăugând că el a accentuat în faţa celor doi lideri importanţa de a ţine cont de „drepturile şi securitatea populaţiei armene din Karabah”. 
 
De asemenea, în zilele următoare va avea loc „o reuniune a comisiilor frontaliere”, ce va aduce în discuţie problemele privind delimitarea frontierelor şi „cel mai bun mod de a asigura o situaţie stabilă”. 
 

În regiunea Nagorno-Karabah: 30 de ani de conflicte şi război 

Zona Nagorno-Karabah, pe care Armenia şi Azerbaidjan se luptă de treizeci de ani, a fost în anul 2020 miza unui război care a durat şase săptămâni care s-a încheiat cu peste 6.500 de morţi, înainte ca un armistiţiu să fie negociat de Rusia
 
În cadrul acestei înţelegeri, Armenia a cedat porţiuni întregi din teritoriile pe care le avea sub control după un prim război câştigat la începutul anilor 1990 şi o forţă de pace rusă de 2.000 de persoane a fost desfăşurată în Nagrono-Karabah. 
 
Pactul de încetare a focului, considerat de Armenia ofensator, a dezlănţuit săptămâni de proteste anti-guvernamentale, făcându-l pe Paşinian să solicite alegeri legislative anticipate care au fost câştigate în luna septembrie de partidul său Contract Civil. 
 
Însă protestele la care iau parte mii de persoane, la apelul opoziţiei, continuă în luna mai pentru a cere demisia lui Paşinian. Acestea sunt cele mai mari proteste anti-guvernamentale de după alegerile din luna septembrie a anului 2021. 
 
O altă adunare organizată de Uniunea Europeană între Aliev şi Paşinian este plănuită pentru iulie sau august, a mai precizat preşedintele Consiliului European. 
 
Separatiştii armeni din Nagorno-Karabah s-au separat de Azerbaidjan în urma prăbuşirii Uniunii Sovietice din anul 1991. Conflictul care a rezultat a fost soldat cu aproximativ 30.000 de morţi. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările