Premierul bulgar face jocul lui Putin şi „torpilează“ iniţiativa privind flota comună NATO în Marea Neagră. Reacţia lui Iohannis

Premierul bulgar, Boiko Borisov, a declarat că nu este o idee bună ca Bulgaria să participe la flota comună în Marea Neagră, deoarece aceasta ar provoca o reacţie din partea Rusiei.

UPDATE Reacţia lui Klaus Iohannis

„Am văzut tot felul de interpretări şi poate că ar fi bine să clarificăm situaţia. E o iniţiativă (n.r-flota navală) care ţinteşte o cooperare navală a forţelor române şi bulgare care se referă doar la exerciţiu şi training comun. Noi credem că această iniţiativă în final trebuie să se regăsească sub umbrela NATO, pentru că toate cele trei ţări (n.r.-România, Bulgaria şi Turcia) sunt membre NATO. A apărut o înţelegere greşită a conceptului de «flotă NATO». Conceptul de «flotă NATO» e o prostie. NATO nu creează şi nu doreşte să întreţină o flotă în Marea Neagră. Aceasta iniţiativă (n.r-colaborarea a trei flote) vizează doar exerciţii şi training comun al forţelor navale“, a declarat preşedintele Klaus Iohannis. 

Întrebat dacă în această fază au loc doar exerciţii şi manevre, Iohannis a răspuns „da“ completând: „Eu cred că e o iniţiativă foarte bună pentru că are ca obiectiv principal compatibilizarea a trei flote navale pe care le au cei trei aliaţi din NATO“  

Premierul bulgar Boiko Borisov a declarat joi, în timpul unui briefing comun cu preşedintele şi ministrul Apărării Nikolai Nencev, că "nu este acceptabil să realizăm această flotă în forma propusă de România - suntem împotriva ei", potrivit Novinite. Borisov a mai spus şi el, şi preşedintele au aceeaşi poziţie.

„Nave NATO ar putea patrula graniţele noastre maritime numai în cazul unui aflux masiv de refugiaţi”, a precizat prim-ministrul bulgar.

„Nimeni nu ar trebui să se îndoiască de poziţia noastră pro-NATO”, a spus şeful Guvernului de la Sofia. El a atras, însă, atenţia că, din punctul său de vedere, nu este acceptabilă înfiinţarea unei flote „în modul propus la o întâlnire cu premierul şi preşedintele României”. „Suntem împotrivă”, a subliniat el.

La rândul său, Plevneliev a spus că acest subiect a fost discutat în cursul întâlnirilor cu oficiali români, dar nu a fost luată nicio decizie. „Să punem capăt speculaţiilor că flote vor fi create împotriva cuiva”, a ţinut să precizeze preşedintele bulgar.

Şeful statului a adăugat că, în marja discuţiilor cu omologul său român Klaus Iohannis, acesta din urmă a evocat posibilitatea unei iniţiative regionale în cadrul NATO, care să implice exerciţii navale comune.

Dacă declaraţia premierului bulgar, mai apropiat de preşedintele rus Vladimir Putin, nu miră pe  nimeni, răzgândirea şefului statului bulgar, Rosen Plevneliev, i-a luat prin surprindere şi pe jurnaliştii bulgari care scriu că acest pas înapoi pare să fi fost făcut de preşedinte după o „vizită intempestivă“ a premierului Boiko Borisov la Administraţia Prezidenţială.

Preşedintele Plevneliev a spus în aceeaşi conferinţă de presă comună că a discutat propunerea cu omologul său român, dar că o decizie finală nu a fost luată. Joi, Plevneliev declarase  în timpul conferinţei de presă comună cu şeful statului român, Klaus Iohannis: „... prietenii noştri români au avut o nouă iniţiativă, pe care o sprijinim, şi anume Iniţiativa Marină Regională în Marea Neagră. Este cu scop de apărare, evident, şi vom sprijini această nouă iniţiativă a României. Bulgaria va demonstra nu numai că stăm ferm în spatele colaborării regionale, dar vom folosi NATO ca platformă.

Aşa cum a spus domnul Klaus Iohannis, totul depinde de noi şi împreună suntem puternici şi în stare să facem faţă la orice provocare. Noi vrem mai multă colaborare şi vrem mai multă securitate. De aceea, Bulgaria va sprijini aceste iniţiative, inclusiv ca NATO să ia aceste decizii în ceea ce priveşte Regiunea Mării Negre, care este de o importanţă tot mai mare. Împreună putem să contribuim la o abordare efectivă în aceste vremuri grele", potrivit transcriptului conferinţei de presă, postat pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale din România).

Miercuri, preşedintele Klaus Iohannis afirma în Bulgaria că iniţiativa locală în zona Mării Negre, la care ar fi urmat să participe România, Bulgaria şi Turcia, se va concretiza, însă important este să fie obţinută în scurt timp "umbrela NATO".

Analiştii spun că schimbarea de atitudine a liderilor de la Sofia pare să fie o reacţie la ameninţările Rusiei.

Presa bulgară mai scrie că „retragerea“ Bulgariei a determinat Turcia să rezilieze unilateral acordul cu Sofia de readmisie a refugiaţilor.Informaţia nu a fost confirmată oficial de Ankara, iar premierul bulgar Boiko Borisov a declarat joi că nu a primit nici o înştiinţare despre rezilierea acordului.

România, Bulgaria şi Turcia poartă discuţii pe tema creării unui grup naval comun al Alianţei Nord-Atlantice în Marea Neagră. În luna februarie, în cadrul unei întâlniri la Bucureşti, preşedinţii Bulgariei şi României au solicitat o cooperare mai activă între statele NATO în regiunea Europei de Sud-Est şi Mării Negre. 

România împreună cu Turcia insistă pentru un grup comun permanent de nave ale Alianţei în Marea Neagră. Din cauza refuzului Bulgariei de a se alătura flotei comune în Marea Neagră, Turcia a reziliat unilateral acordul cu Sofia de readmisie a refugiaţilor. Problema privind flota din Marea Neagră va fi analizată în cadrul reuniunii NATO de la Varşovia din luna iulie.

Andrei Kelin, un oficial din cadrul ministerului rus de Externe a avertizat că o eventuală decizie a Alianţei Nord-Atlantice de suplimentare a capabilităţilor navale în Marea Neagră ar fi un factor "destabilizator", precizând că Marea Neagră "nu aparţine" şi "nu are nicio legătură" cu NATO. 

 "Dacă se va lua decizia de creare a unei forţe navale permanente, sigur că acest lucru va fi un factor destabilizator; pentru că nu este o mare a Alianţei Nord-Atlantice", a declarat, miercuri seară, Andrei Kelin, directorul Departamentului pentru Afaceri Europene din cadrul Ministerului rus de Externe.

"Marea Neagră nu are nicio legătură cu Alianţa Nord-Atlantică. Nu cred că o astfel de hotărâre ar conduce la îmbunătăţirea relaţiilor Rusia-NATO", a avertizat Andrei Kelin, citat de agenţiile de presă ruse.

 Conform Convenţiei de la Montreux, ţările care nu au ieşire la Marea Neagră nu pot menţine nave militare în această zonă mai mult de 21 de zile. Dintre statele membre NATO, România, Bulgaria şi Turcia au ieşiri la Marea Neagră.

Rusia a criticat vehement de nenumărate ori prezenţa unor nave militare NATO în Marea Neagră. Recent, Forţele aeriene ruse au efectuat în centrul Mării Negre un exerciţiu care simula distrugerea unor nave militare americane ancorate în Portul Constanţa, conform unor surse din cadrul serviciilor secrete ucrainene.

Rusia, care a anexat regiunea ucraineană Crimeea în anul 2014, are propria Flotă militară în Marea Neagră, staţionată în Sevastopol.

Ambasadorul României în SUA: "Marea Neagră este pe punctul de a deveni o linie de demarcaţie între Occident şi Rusia"

Ambasadorul României în SUA, George Cristian Maior, a apreciat miercuri că "Marea Neagră este pe punctul de a deveni o linie de demarcaţie între Occident şi Rusia", potrivit unui comunicat al Ambasadei României la Washington, citat de Agerpres.ro

Maior a participat la conferinţa "Black Sea Energy and Security", organizată de Atlantic Council, fiind vorbitor în cadrul panelului "The Changing Military Balance în the Black Sea".

În cadrul evenimentului au fost evaluate provocările actuale ale contextului de securitate din regiunea Mării Negre.

Ambasadorul George Cristian Maior a subliniat faptul că, din punct de vedere istoric, Marea Neagră a fost dominată militar fie de Imperiul Otoman, fie de Rusia, însă această situaţie s-a schimbat în anii '90, relevă comunicatul menţionat.

"Ceea ce sperăm pentru viitorul Mării Negre este cooperarea la nivel politic; respectarea dreptului internaţional, inclusiv libertatea de navigaţie; un spaţiu în care statele sunt libere să îşi aleagă opţiunile lor de politică externă şi în care aspiraţiile oamenilor de a trăi o viaţă mai bună în societăţi democratice şi libere sunt îndeplinite; o securitate energetică sporită şi o mai mare conectivitate în jurul bazinului Mării Negre", a afirmat ambasadorul român la Washington.

"Marea Neagră este pe punctul de a deveni o linie de demarcaţie între Occident şi Rusia", consideră Maior, citat în comunicat. Potrivit aceleiaşi surse, el a arătat că se remarcă o creştere a capacităţilor militare ruseşti în zona lărgită a Mării Negre: în regiunile separatiste din Georgia şi în regiunea Transnistria din Republica Moldova, ceea ce poate genera insecuritate şi instabilitate.

"România este o ţară aflată în prima linie, un rol de neinvidiat pe care ţară noastră l-a mai avut. De această dată, datorită faptului că suntem membru NATO şi UE, regiunea Mării Negre a câştigat mai multă atenţie la nivel strategic şi, în consecinţă, aliaţii iau în considerare o prezenţă regulată, multinaţională a NATO în Marea Neagră, în conformitate cu dreptul internaţional. Parteneriatul şi contribuţia SUA la aceste măsuri rămân extrem de importante pentru a face din Marea Neagră o regiune mai sigură. "European Reassurance Initiative" este o dovadă a implicării SUA şi dorinţei sale de a sprijini securitatea aliaţilor", a declarat George Cristian Maior.