Acordul obţinut la nivelul Consiliului european este istoric, presupunând cel mai mare buget al Uniunii de la creaţia sa până acum. Istoric, deoarece cele 27 de State au fost de-acord ca Uniunea să se împrumute pe pieţele financiare şi să ajute Statele membre să limiteze impactul economic pe care această criză l-a avut. Comisia Europeană se va împrumuta de pe pieţele financiare la dobânzi minime, iar banii vor trebui rambursaţi până în 2058.

Este un mare pas înainte în procesul european, un adevărat exerciţiu de solidaritate, dar şi de înţelegere a interdependenţei care există între statele membre. Negocierile nu au fost uşoare şi încă nu s-au terminat. Pentru că acest acord să fie încheiat, Parlamentul European trebuie să voteze în favoarea lui.

Însă Parlamentul European nu este mulţumit cu reducerile masive făcute la Fondul de Tranziţie Echitabilă şi la noul program EU4health – acesta din urmă, de pildă, ar trebui să ajute la o mai bună coordonare şi cooperare între sistemele naţionale de sănătate. Consiliul nu arată că a înţeles lecţiile pandemiei ori ale crizei climatice prin care trecem. Tăieri importante au fost făcute şi în cercetare şi cultură.

Ca urmare, Parlamentul European va negocia cu Comisia şi Consiliul înainte de a vota.

Ca europarlamentari, am fost trimişi la Bruxelles de cetăţenii Uniunii pentru promisiunea că vom crea o Europă unită, cu o viziune de viitor.

De aceea, cred că este important să ne luptăm pentru un buget ambiţios, care dovedeşte că înţelegem provocările zilelor noastre.

Ce este de salutat în acordul propus

1. Acordul la care s-a ajuns în Consiliul European este, într-adevăr, unul istoric. El include celebrele deja 80 de miliarde de euro pentru România, mai mult decât dublu faţă de cadrul financiar 2014-2020.

Deşi nu ne aşteptam la un acord aşa rapid, după 4 zile şi 4 nopţi de negocieri maraton, cei 27 de lideri europeni au ajuns la un consens, cu un plan de 1824 miliarde (1.8 trilioane) de euro pentru relansarea şi dezvoltarea europeană, compus din: 750 de miliarde de euro: fondul de redresare Next Generation EU  (NGEU) şi 1074 de miliarde de euro: Cadrul Financiar Multianual (CFM 2021 -2027).

Este un fond istoric menit să ajute statele europene să facă faţă impactului economic al pandemiei.

2. 79.917.000.000 euro pentru România. Vorbim despre cea mai mare infuzie financiară pe care ţara noastră a cunoscut-o în istoria ei, care va fi la dispoziţia noastră pe o perioadă de şapte ani.

Sunt nevoit să temperez puţin entuziasmul pe care l-am văzut zilele acestea pe reţelele de socializare. Cei aproape 80 de miliarde de euro nu „au intrat în buget”. Ei sunt la dispoziţia noastră şi vom avea acces la ei dacă facem un plan bun şi scriem proiecte care să fie finanţate de UE.  Din CFM, României i-au fost alocate 46,3 miliarde de euro pentru următorii 7 ani, din care 27 de miliarde pentru politica de coeziune, iar restul de 18 miliarde de euro sunt alocări pentru agricultură. Din Next Generation EU, România va primi 16,8 miliarde de euro granturi, iar 16,7 miliarde de euro în împrumuturi. Banii din Next Generation EU vor trebui să fie folosiţi in primii ani, 2021-2023. Foarte mulţi bani, însă care pot fi pierduţi, dacă nu vor exista proiecte. Dincolo de problema absorbţiei, este nevoie de strategie şi viziune, pentru ca banii aceştia să fie investiţi cu cap şi să aibă un efect real în viaţa cetăţenilor: infrastructură de calitate şi  facută la timp, şcoli, spitale, proiecte care să creeze locuri de muncă durabile, un mediu mai curat şi o administratie digitalizată, demnă de secolul 21.

3. Planul naţional de relansare, care va fi prezentat Comisiei Europene, pentru a primi fondurile pentru relansarea economică, devine acum condiţie şi responsabilitate, prin mecanismul de „frână de urgenţă”. Este vorba despre un mecanism de guvernanţă pentru aceste fonduri, care permite oricărui stat membru să stopeze cel puţin provizoriu linia de finanţare pentru un alt stat, dacă apreciază că nu a făcut reformele necesare.

4. 70% din subvenţiile acordate prin Recovery and Resilience Facility vor fi angajate în anii 2021 şi 2022. Restul de 30% este angajat integral până la sfârşitul anului 2023. De regulă, volumul maxim al împrumuturilor pentru fiecare stat membru nu va depăşi 6,8% din venitul naţional brut.

5. Un obiectiv climatic de 30% se va aplica la suma totală a cheltuielilor din Cadrul Financiar Multianual şi NGEU. Aceste obiective vor fi reflectate în obiectivele corespunzătoare din legislaţia sectorială.

Aici intervin minusurile. De ce Parlamentul a transmis azi Consiliului că respinge acordul

1. Propunerea iniţială referitoare la statul de drept a fost diluată: în acordul obţinut, Comisia Europeană va opune măsuri în cazul încălcării statului de drept, care vor trebui adoptate de Consiliu cu majoritate calificată (ceea ce înseamnă că trebuie aprobată de 15 dintre cele 27 de state membre, care să aibă minimum 65% din totalul populaţiei UE).

Asta a nemulţumit serios membrii Parlamentului European, care astăzi au spus, în intervenţiile din plen, că este nevoie de precizări exprese privind condiţionarea fondurilor de statul de drept. „Uniunea Europeană nu este un bancomat”; au spus mai mulţi eurodeputaţi. „Putem negocia sume, dar nu principii”, a adăugat o colegă.

Acesta a fost unul dintre argumentele principale ale rezoluţiei.
Nu putem finanţa cu bani europeni regimuri autoritare, iliberale şi nedemocratice, care apoi ne râd în nas când le vorbim de valorile europene şi respectarea statului de drept. Cetăţenii europeni nu mai acceptă asta.

2. O altă nemulţumire a noastră este tăierea de bugete la mai multe dintre proiectele-fanion ale Uniunii,  dintre care voi numi doar câteva.

EU4Health, noul program pe sănătate, pierde 7.7 miliarde din cei 9,4 miliarde de euro promişi.

Minus 22,5 de miliarde din Fondul de Tranziţie Echitabilă, căruia Comisia îi aloca, pe 27 mai 2020, un buget total de 40 de miliarde de euro. Rămânem acum cu 17,5 miliarde euro, bani cu care regiunile dependente de cărbune vot trebui să facă tranziţia la o economie sustenabilă.

Parlamentul şi Comisia aveau în plan un buget mai mare pentru programul Erasmus +. În urma negocierilor, se poate observa o creştere faţă de anvelopa trecută (2014 - 2020) de la 16.5 miliarde de euro, la 21.2 miliarde, însă Comisia Europeană voia dublarea sumei, iar Parlamentul European cerea o sumă şi mai mare.

3. Insuficienta reformă cu privire la resursele proprii.

Statele membre au fost de-acord cu a-şi extinde sursele proprii prin introducerea unei contribuţii pe materialele plastice începând de la 1 ianuarie 2021. De asemenea, Comisia va trebui să vină în 2021 cu o propunere de contribuţie pe digital (taxa digitală), care să se aplice începând din 2023. Va fi necesară şi o reformă a sistemului de comercializare a emisiilor de CO2. Se menţionează şi taxa pe tranzacţii financiare fără a fi dat vreun deadline. Aceste resurse proprii noi vor servi la rambursarea împrumutului NGE.

Cu toate acestea, Parlamentul European cere un coş mai solid de noi resurse care să intre în bugetul UE până în 2021, menţionând că plasticul este doar un prim pas parţial pentru a împlini aşteptările Parlamentului şi îşi anunţă intenţia de a negocia un calendar obligatoriu privind introducerea de noi resurse suplimentare în prima jumătate a următorului CFM, precum un Sistem European de Tranzacţionare a Cotelor de Emisii ori Mecanismul de Ajustare la Frontieră a Emisiilor de Dioxid Carbon. Fără aceste noi resurse, bugetul pe termen lung al Uniunii este ne-sustenabil.

Aşteptăm toamna

Parlamentul European este autoritate bugetară şi va trebui să-şi dea acordul în toamnă cu privire la bugetul Uniunii pe următorii 7 ani. Până la votul din toamnă, delegaţia Parlamentului European va negocia bugetele pentru programele europene inovatoare cum ar fi EU4Health, Fondul pentru o Tranziţie Echitabilă sau bani mai mulţi pentru programele de cercetare şi sper ca acestea să fie crescute, pentru ca programele să fie eficiente.

Mai sper ca, până atunci, Europa să nu fie măturată de un nou val de COVID 19, care să ne arate în modul cel mai dureros posibil câtă nevoie este de cooperare europeană în domeniul sănătăţii şi deci - câtă nevoie este de un EU4health consistent bugetat.