Vicepreşedintele american Mike Pence a aşezat conferinţa aniversară a NATO sub semnul preocupării pentru cooperarea nefirească a celor două state, care sunt membre ale Alianţei încă din anii 50. Dincolo de clasicul reproş la adresa Berlinului pentru nerespectarea angajamentului de a aloca 2% din PIB pentru cheltuieli destinate apărării, Mike Pence a avertizat asupra riscului dependenţei energetice a Germaniei, accentuând că gazoductul Nord Stream 2 va face economia germană captivă a Rusiei.

„Nu putem asigura apărarea Occidentului, dacă aliaţii noştri devin dependenţi de Rusia”, a declarat vicepreşedintele SUA. În opinia reprezentantului principalului contributor al NATO, Europa nu poate rămâne sigură „dacă aliaţii noştri se vor baza pe Rusia. Este pur şi simplu inacceptabil ca cea mai mare economie a Europei să ignore ameninţarea agresiunii ruseşti şi să continue să-şi neglijeze autoapărarea”.

Iar generalul Ben Hodges, fost comandant al trupelor americane din Europa, a insistat: „aş vrea să fi auzit mai multe despre ceea ce a făcut Germania pentru securitatea noastră colectivă”, exemplificând prin posibila detaşare de militari germani în cadrul unităţilor NATO din ţările baltice.

În ceea ce priveşte Turcia, Mike Pence a citicat decizia acesteia de a cumpăra sistemul de apărare antirachetă S-400 din Rusia: „Turcia trebuie să aleagă. Vrea să rămână un partener critic în cea mai reuşită alianţă militară din istorie sau doreşte să rişte securitatea acestui parteneriat prin luarea unor astfel de decizii nesăbuite care ne subminează alianţa?”, a subliniat vicepreşedintele Pence. Zilele trecute, în replică la tranzacţia cu Rusia, americanii au stopat livrarea a 100 de avioane noi F-35 comandate de Turcia.

Concluzia poziţiei SUA a vizat, de altfel, întreaga componentă europeană a NATO: „Influenţa în creştere a Chinei va solicita mai mult atenţia şi resursele Americii”, drept urmare „pe măsură ce noi ne confruntăm cu această provocare, aliaţii noştri europeni trebuie să facă mai mult pentru a menţine forţa şi capacitatea de descurajare a alianţei transatlantice cu propriile lor resurse”, a transmis nr. 2 de la Washington.

Spre deosebire de aniversarea a şase decenii de existenţă a NATO, când Barack Obama şi-a invitat omologii din alianţă pentru a sărbători, de această dată manifestarea s-a derulat la nivel de miniştri de externe, primiţi de Mike Pompeo, şeful diplomaţiei americane.

„Nu vrem o nouă cursă a înarmării. Nu vrem un nou Război Rece. Dar nu trebuie să fim naivi.” - Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO

La rândul său, Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a punctat în faţa Congresului american în legătură cu pericolul rusesc: „Nu vrem o nouă cursă a înarmării. Nu vrem un nou Război Rece. Dar nu trebuie să fim naivi”. Iar SUA i-a transmis franc: „Tăria unei naţiuni nu se măsoară doar prin dimensiunea economiei sale sau a numărului de soldaţi, ci şi prin numărul de prieteni”.

Ce înseamnă NATO azi?

Creată în replică la semnalele alarmante reprezentate de lovitura comunistă de stat de la Praga, din 25 februarie 1948, şi blocada Berlinului, instituită de sovietici la 24 iunie 1948, Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord a câştigat Războiul Rece şi a gestionat crizele internaţionale ulterioare. După aderarea Muntenegrului în 2017, Alianţa se pregăteşte să primească al 30-lea membru, Macedonia de Nord, la Summit-ul de la Londra din decembrie anul acesta. De asemenea, secretarul general al NATO a indicat, în cursul exerciţiilor comune NATO-Georgia din martie, că fosta republică sovietică va deveni, la rândul său, membră a Alianţei.

Bugetul Organizaţiei a crescut cu 41 de miliarde de dolari din 2016 până acum, în urma majorării cheltuielilor militare de către 24 din ţările membre. Dintre acestea, şapte alocă minim 2% din PIB pentru apărare (aproape 4% în cazul SUA), spre deosebire de numai trei state în anul 2014, şi se conturează perspectiva atingerii acestui obiectiv până în 2024 de către majoritatea statelor NATO.

În ultimii ani, NATO a creat o Forţă de reacţie rapidă şi Iniţiativa 4x30 (30 de batalioane de infanterie, 30 nave de război şi 30 de escadrile aeriene, capabile să răspundă unei situaţii de criză în maxim 30 de zile). În replică la strategia de escaladare din partea Rusiei, patru batalioane multinaţionale au fost deplasate în Polonia şi ţările baltice, NATO având, în prezent, un total de 20.000 de soldaţi implicaţi în operaţiuni pe teritoriul Europei (inclusiv în Kosovo), în Irak şi Afganistan. Au fost create noi comandamente comune dedicate operaţiunilor cybernetice, asigurării liniilor de comunicaţie maritimă şi mobilităţii trupelor în Europa.

România, care aniversează 15 ani de prezenţă în Alianţă, organizează, începând de mâine, cel mai mare exerciţiu naval al NATO din Marea Neagră. Până la 13 aprilie, 20 de nave din şase ţări şi 2200 de militari vor exersa proceduri adaptate ameninţărilor de securitate specifice regiunii Mării Negre, în cadrul exerciţiului „Sea Shield 19”.