Dar cât din astea reflectă capacitatea societăţilor noastre de a evolua, acceptând ideea că grija şi respectul faţă de animale reprezintă o dimensiune caracteristică a umanităţii în toată complexitatea ei. E foarte uşor să postezi poze "să te vadă lumea ce fiinţă sensibilă eşti, neapărat pe FB sau Instagram". Dar s-a transformat oare această dragoste pentru animale într-o valoare socială respectată de politicieni, în cazul nostru de politicienii europeni care elaborează directivele la care este obligată să se conformeze societatea românească? 
 
Nu e teorie. Dimpotrivă.  
 
Mă refer la un scandal important la nivelul UE şi care acum se extinde: prin decizia unei agenţii europene, European Chemicals Agency (ECHA) se deschide foarte lag poarta ca  cei interesaţi să poată reveni la testarea pe animale pentru produsele cosmetice, cele dovedite a fi utilizat cele mai multe experimentări de acest gen, milioane de cazuri la nivelul unei singure ţări. Şi, de aici, Dumnezeu ştie ce mai poate urma. 
 
Comsia Europană susţine validitatea deciziei din august anul trecut a Agenţiei respecive care solicită companiei germane Symrise să furnizeze noi pachete de date obţinute în urma testărilor pe animale pentru două ingrediente  destinate cremelor de protecţie solară, în ideea asigurării protecţiei celor care lucrează la producţia preparatelor respective. 
 
Reacţia a venit sub forma unei scrisori deschise de protest semnate de reprezentanţi ai marilor companii de producţie în domeniu (printre care Procter & Gamble, Unilever, l"Oreal, Avon şi Symrise - o puteţi accesa aici) şi adresată preşedinţilor Comisiei Europene, Parlamentului European şi Consiliului European în care se spune: 
 
"Reglemenatrea UE privind cosmeticele privind testările pe animale şi interzicerea de comercializare a devenit standardul superioar în întreaga lume - impunând precedente pentru produsele cosmetice şi ingredientele care să fie folosite în siguranţă fără a supune animalele unor testări pline de cruzime şi care nu sunt necesare. Această interdicţie a primit acum o lovitură devastatoare prin setul de decizii luate de ECHA cu rpijinul Comisiei Europene şi al Consiliului pentru apeluri al ECHA. 
 
ECHA cere acum ca o serie din cele mai folosite ingrediente cosmetice (şi ingrediente folosite în multe alte produse de consum) să fie testate pe mii de animale în conformitate cu Reglementarea REACH (Registration, Evaluation Authorisation and Restiction of Chemicals). Ca rezultat direct al acestor decizii, va fi necesară folosirea a mii de şobolani, şoareci şi iepuri, unii dintre aceştia fiind alimentaţi forţat cu un un ingredient cosmetic în timpul în care femelele sunt însărcinate, foetuşii fiind apoi ucişi şi apoi disecaţi. 
 
Demersul ECHA şi al Comisiei Europene contravine apelului făcut în mai 2018 de Parlamentul European de a se introduce o interdicţie globală de interzicere a testării pe animale a cosmeticelor până în 2023. Vine să submineze Reglementarea europeană privind cosmeticele la care mulţi dintre noi am muncit ani de zile pentru a-i da formă şi care a fost un imbold pentru multe ţări non-UE în a-şi decide propia lor legislaţie. Demersul are şi consecinţe pentru cetăţenii din întreaga lume care doresc să cumpere produse cosmetice a căror producţie nu implică cruzimea faţă de animale: 84% la sută dintre repondenţii la un recent sondaj global https://frame.org.uk/wp-content/uploads/2020/06/FRAME-report_final.pdf au spus că NU ar cumpăra asemenea produse ştiin că ele (sau unul dintre ingrediente) au fost testate pe animale". 
 
 
  
Ceea ce mi se pare a fi profund relevant este că cei care protestează cel mai violent împotriva posibilităţii reintroducerii testărilor pe animale sunt chiar reprezentanţii industiei cosmetice, în principiu cei mai afectaţi de un posibil boicot organizat la scară globală de o eventuală alianţă de organizaţii ale societăţii civile. Începe să se arate la orizont că aşa ceva nu este numai foarte posibil - circulă deja diverse apeluri în acest sens - ci şi foarte necesar deoarece, odată porţile legislaţiei restictive fiind redeschise chiar de principalii regulatori, este imposibil de prevăzut cum vor evolua lucrurile şi în ce termeni vor fi formulate viitoarele legislaţii în domeniu. Apelul respectiv ar putea să dezvolte acest text, deja dat publicităţii de către AFSAAnimal-Free Safety Assessment
 
Doar în industria cosmetică?  
 
Nu. Şi aici se deschide a doua perspectivă a acestei probleme tragice. Dacă vă ţin puterile, accesaţi aici seria de articole publicate de ECOLOGIST unde se demonstrează, pe baza unor statistice elaborate de organisme externe că în Marea Britanie, spre exemplu, nu numai animalele mici sunt folosite în continuare pentru experimente dintre cele mai diverse. Din datele oferite de Home Office şi citate de STANDARD, în decursul anului trecut în UK (oricum ieşită acum ddin constrângerile europene) au fost efectuate nu mai puţin de 2,88 milioane de asemenea proceduri de către cercetători în laboratoarele unor universităţi, companii sau instituţii guvernamentale. Jumătate din proceduri (în jur de 1,44 milioane) au fost experimentări iar cealaltă jumătate a fost destinată încercărilor de a crea sau înmulţi animale modificate genetic. Dar, conform aceleiaşi surse, în Anglia, Scoţia şi Ţara Galilor "cercetarea pe animale s-a dovedit esenţială pentru dezvoltarea şi testarea în siguranţă a vaccinurilei anti-Covid 19, salvatoare de vieţi omeneşti". 
 
Articolul publicat de ECOLOGIST arată că a crescut cu 3% numărul de experimente pe câini, cu 11% experimentele pe pisici, cu 11 % experimentele pe şoareci şi cu 29% pe cai.  
 
 
 
 
 
 
Datele publicate de Public Health England din Marea Britanie „care are patru campusuri de cercetare ştiinţifică arată că într-una dintre locaţii 137 de maimuţe au fost folosite în experimente... Experimentele implicau, spre exemplu, dezvoltarea unor "noi modele" de testarea vaccinlui anti-covid, expunând animale radiaţiei X, inclusiv în regiunea ochilor, pentru a induce tumori, provocând boli de plămâni...Aproximativ 86.000 de proceduri au fost clasificate drept "severe" datorită suferinţelor provocate animalelor". 
 
Unde se află oare justa balanţă între necesitatea absolută de a permite în cazuri de extremă urgenţă, asemenea experimente justificate de combaterea pandemiei Covid-19 şi nevoile industriei cosmetice? Cine - politicienii sau medicii prin numeroasele organisme de supraveghere a respectării riguroase a eticii medicale - va trebui să stabilească limitele şi cine va obliga vreodată ca instituţiile publice să se ţină de propriile lor hotărâri şi să-şi onireze angajamentele care se dovedesc, iată, din nou, oare a câta oară, doar retorică găunoasă destinată să impresioneze proştii şi, poate, cine ştie, să creeze condiţii viitoare pentru reglementări corespunzând altor pachete majoritare de interese. Până la urmă, omenirea va fi obligată să aleagă între poze vesele pe internet şi realitatea tragică a acestui tip de experimente. Realitate poate necesară sau nu, chiar nu ştiu deoarece nu am pregătirea ştiinţifică pentru a lua o poziţie. Dar cineva va trebui totuşi să decidă. 
 
Îmi pare teribil de rău că am stricat vacanţa cuiva cu tema de azi, dar am crezut că este necesar ca despre discuţia asta să se audă ceva şi în România. Fără nciun fel de speranţă că va declanşa o dezbatere, de altfel, desigur, ce spunem sau nu spunem noi nu are vreo importanţă nici în jocul acesta doarece n-avem cercetare ştiinţifică cu animale sacrificate sau nu n-avem.  
 
Din punctul ăsta de vedere, tot e bine.