SCHENGEN. O lume întreagă are aşteptări mari de la 2021. Ţările din spaţiul comunitar şi ţara noastră nu fac rabat de la acest aspect. România trebuie să intre în Schengen cât mai repede şi aceasta trebuie să fie prioritatea numărul unu a României la nivelul diplomaţiei în Uniunea Europeană în 2021. Nu putem să ne bucurăm de integralitatea exerciţiului şi de roadele pieţei unice atât timp cât mai există controale la frontieră. Acesta este unul din obiectivele majore pentru care mă voi lupta din Parlamentul European: România în Schengen!

PANDEMIE, VACCIN, ECONOMIE. Anul 2020 a trecut, însă pandemia va fi încă cu noi. Anul 2021 rămâne un an sub semnul pandemiei, cu speranţa ca anul acesta să o biruim şi să ne putem întoarce la o viaţă normală, la un nou mod de a trăi. Anul 2020 a fost un an cu greutăţi, în care am fost testaţi din nou ca oameni, ca politicieni, ca democraţie în nucleul nostru dur, cel al umanităţii şi al solidarităţii.

Din păcate, şi anul 2021 este tot despre pandemie. Dar să nu uităm de celelalte provocări şi ambiţii pe care Uniunea şi le-a propus să le ducă la bun sfârşit. Pariul european este acela că putem să reînviem economia europeană şi să o legăm de viitor, de digitalizare şi de  lupta de adaptare şi limitare a schimbărilor climatice.

Aşadar, ce face Uniunea Europeană în 2021? Care sunt şantierele de lucru noi pe lângă cele deja deschise şi dosarele importante pe care se va concentra în acest an Comisia Europeană? Urmează strategiile pe baza angajamentelor luate de preşedinta Ursula von der Leyen, care, ţinând cont de orientările politice date de Consiliul European şi de consultările avute cu Parlamentul European, a adoptat programul de lucru încă din luna octombrie. Iată o lecţie bună de învăţat şi pentru conducerile naţionale: previzibilitate înseamnă o guvernanţă mai bună, mai înţeleaptă, mai practică.

SĂNĂTATE, MEDIU, ECHITATE. Priorităţile din programul său de lucru pentru 2021 urmăresc mai multe obiective: o Europă mai sănătoasă, mai echitabilă şi mai prosperă, accelerând totodată tranziţia pe termen lung într-o Europă mai verde, şi o Europă pregătită pentru era digitală. Prioritare rămân, bineînţeles, gestionarea pandemiei şi a campaniei de vaccinare, prin procurarea de vaccinuri şi împărţirea lor statelor membre.

INVESTIŢII ŞI REFORME. O prioritate rămâne urmărirea din aproape a redactării planurilor de redresare economică pe care statele trebuie să le transmită Comisiei până în aprilie 2021. Este vorba despre proiectele de investiţii şi reforme pe care statele trebuie să le prezinte Comisiei pentru că ţările să poată să primească banii europeni, acei 672,5 miliarde prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă.

Pentru România, vorbim despre mai bine de 30 de miliarde de euro, pe care îi va primi pe perioada 2021-2024. Planurile trebuie să conţină proiecte, cu două priorităţi importante: minimum 37% din valoarea totală a acestora trebuie să meargă spre proiecte de mediu, iar 20% spre pe digitalizare

Banii europeni nu vin uşor. Pentru a avea acces la ei, trebuie îndeplinite mai multe criterii. Pentru a ajuta ţări precum România, care au avut dificultăţi în trecut cu absorbţia de fonduri, UE acordă ajutor financiar pentru elaborarea proiectelor. Astfel, România a cerut ajutor prin instrumentul dedicat asistenţei tehnice pentru realizarea acestor planuri la timp.

Ce conţine programul de lucru pentru 2021 la nivel european?

6 DIRECŢII CONCRETE. Programul de lucru conţine noi iniţiative legislative care continuă direcţia data de mandatul Ursulei von der Leyen, măsuri care au legătură cu cele 6 priorităţi menţionate în Orientările politice ale preşedintei von der Leyen, care au urmat primului său discurs privind starea Uniunii.

Programul de lucru din 2021 este trecerea de la « zis la făcut » , trecem la « fapte », la partea în care strategiile şi planurile devin legislaţie europeană care se va aplica în toate ţările membre ale UE. Transpunerea în practică a priorităţilor UE prin dubla tranziţie verde şi digitală este o şansă unică de a reda o dinamică economiei europene.

1. Pactul verde european

Pentru ca Europa să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050, Comisia va prezenta un pachet de măsuri menite să permită reducerea emisiilor cu cel puţin 55 % până în 2030.

Exemple concrete de propuneri de măsuri care vor viza, printre altele, sursele regenerabile de energie, pe principiul „eficienţa energetică pe primul loc” sunt izolarea termică a clădirilor sau comercializarea certificatelor de emisii. De asemenea, vor urma propuneri de măsuri de punere în aplicare a planului de acţiune al Europei privind economia circulară, a Strategiei UE privind biodiversitatea şi a Strategiei „De la fermă la consumator”.

O nouă resursă la bugetul Uniunii Europene ar putea fi Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, care ar putea contribui la reducerea riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, dar şi să asigure condiţii de concurenţă echitabile, prin încurajarea partenerilor UE să îşi sporească nivelul de ambiţie în materie de climă.

2. O Europă pregătită pentru era digitală

Trebuie să ţinem pasul cu tehnologia şi să o facem să lucreze pentru noi, pentru economiile noastre, să ne ajute să îmbunătăţim serviciile publice şi să ajute la un  acces mai uşor, mai ieftin  cetăţenilor la administraţie, sănătate, educaţie, justiţie. De aceea, tot în 2021, Comisia va prezenta o foaie de parcurs cu obiective digitale pentru 2030.

Trebuie să avem în vedere respectarea drepturilor omului: dreptul la viaţă privată, libertatea de exprimare, libera circulaţie a datelor, dar să avem în vedere şi problema securităţii cibernetice. Desigur, vor fi propuneri care vizează inteligenţa artificială, o nouă strategia industrială pentru Europa sau chiar măsuri care vizează îmbunătăţirea condiţiilor de muncă a lucrătorilor de pe marile platforme. Tot în acest an, Parlamentul European va discuta iniţiativele legislative Digital Services Act şi Digital Markets Act, care privesc reglementarea platformelor online, cum sunt Facebook, Google, Amazon etc.

3. O economie în serviciul cetăţenilor

În 2021 mulţi, cetăţenii se vor confrunta cu probleme economice şi probabil că deja mulţi privesc în viitor cu îngrijorare, se gândesc la locurile lor de muncă şi la ce perspective de viitor vor avea.

Nu putem aştepta că aceasta criză să se transforme într-o criză socială, de aceea, tot în 2021 se va discuta punerea în aplicare a Pilonul european al drepturilor sociale, prin care ne dorim să ne asigurăm că nimeni nu este lăsat în urmă pe drumul către relansarea economică a Europei. Tot o măsură importantă va fi noua Garanţie europeană pentru copii, care să asigure accesul la servicii de bază, cum ar fi asistenţa medicală şi educaţia pentru toţi copiii.

Desigur, mai sunt subiecte care vor fi tratate, precum problema băncilor care intră în dificultate, dar şi lupta împotrivă spălării banilor, care va fi dublată de intrarea în operaţiune a Parchetului European care se va lupta cu frauda cu fonduri europeni şi TVA.

4. O Europă mai puternică pe scena internaţională

Uniunea Europeană trebuie să vorbească cu o singură voce şi să-şi asume un rol mai important pe scena geopolitică, inclusiv prin faptul că se va afla în prima linie a eforturilor mondiale pentru a garanta un vaccin sigur şi accesibil pentru toţi. Solidaritatea şi umanismul european trebuie să depăşească orice tentaţie de naţionalism vaccinal. România la rândul ei trebuie să ajute ţările vecine care nu vor avea acces la vaccin decât mult mai târziu.

Tot 2021 va fi anul în care Uniunea Europeană va putea să fie ambasadorul cooperării şi să contribuie împreună cu Statele Unite la consolidarea multilateralismului, diplomaţiei şi a democraţiei. Summit-ul democraţiei, una dintre promisiunile noului preşedinte al Statelor Unite, se va organiza în 2021. Acesta va fi un eveniment important în care Uniunea Europeană şi Statele Unite vor putea discuta despre cum putem să  apărăm democraţia de pericolele interne, cum ar fi populismul şi ideologiile naţionaliste şi extremiste.

 Comisia va prezenta comunicări pe aceste aspecte şi măsuri care privesc  un parteneriat reînnoit cu vecinătatea noastră sudică şi o comunicare privind Arctica.

5. Promovarea modului nostru de viaţă european

Una din lecţiile pandemiei este că atunci când există o criză sanitară în Uniunea Europeană, ea nu se opreşte la graniţă. Din păcate, unele întârzieri în luarea de decizii a ţinut de faptul că Uniunea Europeană are competenţe restrânse în domeniul sănătăţii. De aceea, în 2021 vor exista măsuri care să ne conducă la o Uniune Europene a sănătăţii mai puternice, în special prin consolidarea rolului agenţiilor existente şi prin instituirea unei noi agenţii pentru cercetarea şi dezvoltarea avansată în domeniul biomedical.

În calitate de membru în comisiile de Mediu şi Buget, mă bucur că voi fi raportor din partea Renew în dosarul cu privire la consolidarea Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor, o agenţie care a avut un rol foarte important în coordonarea măsurilor care au privit pandemia în 2020. ECDC are nevoie de un buget mai mare şi de puteri sporite şi mă voi lupta ca Uniunea Europeană să fie mai rezilientă şi pregătită în acest plan.

Unul din punctele cele mai importante pentru Romania în 2021 va fi prezentarea unei noi strategii pentru viitorul spaţiului Schengen, pentru a menţine şi a îmbunătăţi funcţionarea acestuia. România trebuie să intre în spaţiul Schengen cât mai repede şi aceasta trebuie să fie prioritatea numărul unu diplomaţiei României în Uniunea Europeană. Nu putem să ne bucurăm de integralitatea exerciţiului şi roadelor pieţei unice atât timp cât mai există controale la frontieră.

Acesta este unul din obiectivele majore pentru care mă voi lupta din Parlamentul european - România în Schengen!

6. Un nou elan pentru democraţia europeană

În 2021 trebuie să privim mai mult în jurul nostru şi să ne uităm la semenii noştri care au nevoie nu de ajutor, ci de oportunităţi egale. Una din strategiile importante  în 2021 care merge în acest sens va fi strategia privind drepturile copilului şi ale persoanelor cu handicap, precum şi o propunere de combatere a violenţei bazate pe gen.

Trăim într-o lume divizată şi trebuie să ne aducem aminte de toleranţă şi valorile care ne unesc, nu ne dezbină. Uniunea va discuta extinderea listei de infracţiuni pentru a include toate formele de infracţiuni motivate de ură şi de discursuri de incitare la ură. Comisia va propune norme mai clare privind finanţarea partidelor politice europene şi va lua măsuri de protejare a jurnaliştilor.

Tot în 2021 vom discuta o viziune pe termen lung pentru zonele rurale, acţiuni care să valorifice pe deplin potenţialul acestor regiuni. România rurală şi cetăţenii care trăiesc în mediul rural nu trebuie uitaţi, ci trebuie ajutaţi. Sunt zone care pot atrage investiţii în turism, cultură, agricultură etc. Este important să investim în aceste zone, pentru a construi sate europene, în care economia, cultura, tradiţia şi modernitatea se împacă bine.

România s-a alăturat proiectului european în 2007, s-a altoit valorilor şi a integrat regulile europene, tradiţia şi construcţia europeană făcută de alte ţări care au participat la acest proces. Pe viitor putem să facem mai mult, putem şi noi să gândim Uniunea şi să luăm parte la procesul de consolidare, cum să o facem mai bună, mai democratică, mai transparentă, mai aproape de cetăţean şi aceasta prin Conferinţa privind viitorul Europei.

Sper ca societatea românească, cetăţeni, specialişti, profesori, politicieni, să ia parte la aceste discuţii şi împreună să gândim şi să îndrăznim să gândim viitorul Uniunii Europene.

Sper ca 2021 să fie anul în care vom avea o Uniune mai unită, mai solidară, dar şi o Românie mai puternică în Uniunea Europeană, o Românie care va lupta mai mult pentru interesele cetăţenilor, o Românie cu lideri care vor trece la fapte.